Har

Am primit pe mess.
Nu stiu de ce, dar ma misca...

ESTE HAR...
- să iubeşti fără să fii iubit…
- să slujeşti fără să fii preţuit…
- să dăruieşti fără să ţi se mulţumească…
- să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască…
- să ierţi fără să fii iertat…
- să-l susţii pe cel care te-a lepădat…
- să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit…
- să crezi deşi nu vezi faţă în faţă…
- să crezi deşi nu eşti deplin lămurit…
- să investeşti clădind fără speranţe…
- să taci pentru a nu face rau aproapelui…
- să vorbeşti de dragul adevărului…
- să înduri fără să murmuri, fără să cârteşti….
- totul să-ţi aparţină, dar tu de toate bucuros sa te lipseşti…
Luptă-te, suflete, ca să primeşti acest har!

Cutremurator de linistitor.

Si, a fost un pui de cutremur, numai bun de purjat nelinistile adancului, ca sa nu se lase, mai tarziu, cu o nemultumire majora.

Au ramas nelinistile (in parte firesti) la suprafata.

Unele din ele chiar hazlii.

Spre exemplu, un bun prieten de bloggerit, care era foarte nemultumit de doua chestii: dupa cutremur nu au iesit oficialii sa ne linisteasca dar a iesit unul Marmureanu, care a batut campii:

("La vorbe se pricep de minune. Dar cand trebuie sa vorbeasca, tac. De la cutremur a trecut o ora. Televiziunile dezbat intens subiectul, dar pana acum n-am zarit nici o voce de oficial care sa ne linisteasca. Sau dimpotriva, daca exista motive serioase sa ne ingrijoram. Gheorghe Marmureanu, cel de la Fizica Pamantului, a intervenit pe Realitatea TV. Ca sa bata campii. Dar care-i problema, a intrebat mirat domnul Marmureanu! Nici o problema, dom' director, s-a zguduit putin pamantul. Ce mare scofala? Dumneata iti faci serviciul, noi doar ne speriem! Diviziunea muncii, ce naiba!")

Hai sa recapitulam, ca sa fiu sigur ca am inteles:

- in ora de dupa cutremur, ar fi fost de dorit sa iasa la TV oamenii politici si sa vorbeasca (cu multa profunzime, fireste) despre ce a fost si ce va fi. Ocazie cu care, lumea speriata din strada, inclusiv din Tatarasi, s-ar fi intors in casa, plina de incredere ("acea" incredere, desigur).

N-au iesit, nemernicii, lasandu-ne plini de angoase.

- pe de alta parte, iese unul Marmureanu - specialistul numarul unu din Romania pe fizica pamantului - si ne spune cu nesimtire ca nu-i nici o problema, ca 5,3 grade sunt numai bune sa mai faca liniste pe-acolo, prin maruntaie, si ca nu vor fi replici majore, nu e nimic ingrijorator, ba chiar dimpotriva!

Cutremurator de linistitor.

Ce tupeu pe el, auzi!

Tocmai cand mogulii reglasera din teava, in 5 minute, o intreaga isterie a dezastrului, intr-un moment si pe un subiect care mai reuseste sa agite sufletele de romani, spre deosebire de isteria politica TV din fiecare zi.

--------------------------------------------------------

PS - "In urma cutremurului de pamant produs pe data de 25.04.2009, nu s-au semnalat avarii ale constructiilor si amenajarilor hidrotehnice de aparare contra inundatiilor.".

Altii care n-au treaba, de la Dispeceratul Ministerului Mediului.

Scuze de Paste

Am fost in aceasta seara la o emisiune televizata.

Un sfert de ora am discutat numai despre controversa Carlan - Simirad, in legatura cu declaratiile mele de anul trecut, privind Securitatea.

In pauza emisiunii, am avut o revelatie si am luat, pe loc, o decizie radicala.

Mi-am cerut scuze domnului Simirad si familiei dumisale, pentru declaratiile facute acum un an.

Simt nevoia sa ma explic succint.

Exact in urma cu un an, cu 5 saptamani inaintea zilei votului de la locale, am cerut in scris CNSAS verificarea celor mai importanti 5 candidati din judetul Iasi, inclusiv subsemnatul.

Cerere simpla, curata, potrivit legii, fara nicio insinuare la adresa cuiva.

Obligatie simpla, curata, potrivit legii, ca CNSAS sa ofere publicului verdicte clare, inainte de ziua votului.

Tacere totala.

In penultima zi de campanie, am decis sa-mi asum disconfortul personal de a oferi eu insumi publicului larg anumite chestiuni, despre care am luat cunostinta treaba mea cum.

Disconfort, pentru ca a trebuit sa infrunt prezumtia banala de "balacareala de campanie", fiindu-mi interzis, potrivit legii sigurantei nationale, sa dezvalui tertilor orice document din categoria celor clasificate, daca l-as fi avut, indiferent cum as fi ajuns in posesia lui.

Am putut doar valorifica dreptul de a vorbi despre acele lucruri care, potrivit legii CNSAS, sunt esentialmente declasificate si la dispozitia publicului.

Am cerut institutiilor statului sa verifice si sa clarifice, in fata opiniei publice, cu probele de rigoare, situatiile despre care eu am vorbit.

Alb, sau negru.

Minciuna sau adevar.

A trecut, de atunci, fix un an.

Un an, in care asupra celor doi politicieni despre care am vorbit atunci a planat suspiciunea.

Suspiciune nevalidata si necontrazisa de institutiile competente.

In acelasi timp, un an in care asupra mea a planat suspiciunea.

Suspiciune nevalidata si necontrazisa de institutiile competente.

Am avut, asta seara, cel putin trei motive pentru care sa-mi cer scuze familiei domnului Simirad, pentru un gest politic pe care acum il consider eronat, nefolositor, in contradictie cu lumea in care traim.

Iata motivele mele:

1) Desi publicul larg a luat cunostinta de informatiile prezentate de mine acum un an, cei doi politicieni au fost alesi prin vot direct si uninominal. Inseamna ca, la 20 de ani dupa revolutie, aceste lucruri chiar nu mai conteaza pentru ieseni. Sau, in tot cazul, au fost iertate.

2) Desi institutiile statului au obligatii clare in acest sens, a trecut fix un an de tergiversari, timp in care, paradoxal, am fost cu totii lasati in starea de mijloc in care nimeni nu are dreptate si nimeni nu minte. Este deja mult prea tarziu, nici nu ne mai intereseaza, defapt, cine are dreptate si cine minte.

3) Suntem, inca, in zi de Paste si este mai mult decat suficient atat, ca sa inchidem un subiect care nu face nimanui placere.

Cer scuze asadar, domnului Simirad, familiei sale cat si publicului larg.

Fara a avea intentia ca aceste scuze sa produca vreun efect juridic pe undeva.

Pur si simplu pentru linistea noastra, a tuturor, intr-o lume pregatita sa ne primeasca asa cum suntem.

P.S. Ca si alta data, n-o sa fac presei nicio alta declaratie sau comentariu.

Emisiunea si postarea de fata sunt arhisuficiente, pe un subiect deja inchis public.

Un interviu de om stresat

Saptamana trecuta, Marius Parciu mi-a luat un interviu "apolitic".
Cu linistea de dupa Paste, constat cat de stresat pot fi uneori, sub presiunea timpului si a problemelor curente.
Vorba titlului - uneori ma intalnesc cu mine pe strada si nu ma recunosc!
Multumesc, Marius!

Vacanta de Paste

De peste 3 luni imi doresc o vacanta de Paste intr-un loc ce-mi este drag.
Am avut noroc de vreme buna, asa ca iata-ma in mult-dorita mea vacanta.
Acasa, in gradina din Bucium.
Acolo unde ajung atat de rar sa pot sta cateva ore tihnit, incat chiar mi-e dor.
Gazonul s-a trezit la viata, pomii au inflorit instantaneu, imediat ce soarele si-a dat drumul la caldura in forta.

Magnolia si arbustii au colorat si ei peisajul, in cautare de albine flamande.

Fantana chiar are apa, la doi metri jumate, si din ea irigam toata gradina.

Puiul de mesteacan e gelos - pe el nu l-am laudat.Chestiunile alea lunguiete, de cativa cm, sunt florile lui.

Pentru cand voi termina cu politica, mi-am pregatit retragerea la o banca. Sub salciile din fundul gradinii.

Pe cerdacul ca la Tarcau ...

... a venit iepurasul!

Va mai aduceti aminte, din copilarie, cum cautam ouale rosii prin tufele de iarba abia inverzite? Intotdeauna mergea in fata Eugen, fratele, mai mare cu sapte ani decat mine, si avea grija sa tot "posteze" ouale, numai bine sa le gasesc din prima. I le dadeam sa le tina, le ascundea din nou prin iarba, si uite asa, dupa ce le gaseam de vreo 20 de ori, nu ma prindeam ca ajungeam in casa tot cu cele 5-6 oua "de serviciu"...

Daca iepurasul ne-a adus oua rosii, cozonacul trebuie sa ni-l facem singuri. Asa ca incingem cuptorul si umplem valea cu mirosul de copt.

Eu sunt Fifi, papagalul, am 12 ani si ma bucur de primavara, in libertate conditionata.

Eu nu sunt un punct, cum vi se pare, ci sunt Brotacelul. Fac plaja, oracai peste gard cu prietenii din curtea vecinului si astept sa ne dea astia apa la piscina.

Eu sunt Zirra si nu mi-au placut niciodata iepurii (au urechile alea oribile) si nici ouale rosii.

Sunt, in genere, o doamna cocheta. Imi ingrijesc blana tot timpul si sunt mandra de ea.

Derbedeii astia de baieti, motanii adica, pentru ca umbla prin toate tufele, si-au facut blana numai dupuri. Asa ca au fost sanctionati cu tunsul zero!

Suntem taare suparati!

Pusca si cureaua lata, ce de-a par aveam odata!

Cu mic, cu mare, toata trupa va dorim Paste fericit!

Prima intalnire cu procurorul ...

... ar putea fi si penultima.

Ca sa ne mai intalnim o data, de bun ramas.

Am avut azi o prima si scurta intalnire procedurala cu procurorul de caz, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe plangerea prealabila depusa de domnul Simirad in iunie 2008, in legatura cu declaratiile mele privind suspiciunile de colaborare cu vechile structuri.

Am depus un documentar complet cu privire la declaratiile politice si procedurile pe care le-am facut in aprilie - mai 2008 in aceasta chestiune.

Potrivit procedurii legale, procurorul urmeaza sa se pronunte pe exceptia imunitatii parlamentare, avand in vedere ca vorbim despre declaratii politice facute in exercitarea mandatului de senator, iar Constitutia nu permite ca aceste declaratii politice sa faca obiectul unei actiuni penale.

Prin urmare, sunt intrunite toate conditiile pentru ca, la urmatoarea intalnire, sa fie comunicata solutia clasarii cauzei, fara a mai intra pe fondul chestiunii.

P.S.

Rog presa locala sa nu insiste in a-mi solicita alte declaratii.

Suntem in saptamana mare.

O provocare pentru electorat

Ce ziceti de posibilitatea ca, in cazul unei liste de partid, electoratul sa fie cel care stabileste locul fiecarui candidat pe lista?
Intr-o anumita masura, o astfel de provocare este pe cale sa fie oferita de PDL, in cazul alegerilor europarlamentare.
Dupa doua ore de analiza si dezbatere asupra candidaturilor din partid, Comitetul Director National al PDL a stabilit urmatoarea formula de lucru:
- primele patru locuri pe lista PDL sunt alocate unor personalitati de anvergura nationala (Theodor Stolojan, Monica Macovei, Cristian Preda si Traian Ungureanu).
- urmatoarele 8 locuri (de la 5 la 12) sunt alocate (cate unul in fiecare caz) pentru cele 8 regiuni de dezvoltare, pentru a se asigura o reprezentare echilibrata si democratica la nivel regional. Pozitia pe lista a fost stabilita pe baza scorului mediu obtinut de fiecare regiune in alegerile locale si parlamentare, adica strict pe performanta electorala a regiunii. In regiunea Nord-Est, cea mai buna performanta electorala o are judetul Suceava, care a dat candidatul sau pe locul 8.
- de la locul 13 mai departe, se deschide competitia judetelor. Astfel, procedural s-a stabilit o lista ordonata a judetelor, de la pozitia 13 la 43, pe criteriul strict aritmetic al procentelor obtinute de PDL in alegerile locale si parlamentare din 2008. Acest clasament a fost impanat cu europarlamentari in functie si a rezultat lista care va fi depusa la biroul electoral.
Pe de alta parte, Biroul Permanent National va elabora o procedura simpla si pragmatica, prin care votul efectiv de pe 7 iunie sa determine si ordinea in care judetele vor primi locurile castigatoare de la pozitia 13 mai departe.
Altfel spus, lista actuala este fixa pana la locul 12 (asigurand o reprezentare optima pe palierul national si regional) si deschisa competitiei intre judete mai departe.
Daca Iasul (aflat acum, la pornire, pe locul 25) obtine cel mai bun rezultat dintre judetele de pe locurile 13-43, atunci candidatul iesean este primul validat pentru mandatul nr 13. Locul doi la vot este considerat ca si cum ar fi locul 14 pe lista, etc.
Se ajunge astfel la o motivare maxima a organizatiilor judetene, dar si a alegatorilor din fiecare judet.
Principiul este simplu: ieseni, vrem loc eligibil, adica un iesean in Parlamentul European? Foarte tare, poftim la vot, alege PDL si rezultatul obtinut de PDL in judetul Iasi determina castigarea mandatului.
Daca nu, nu te supara frate!

Sfantul Tiberiu, prietenul meu

Aceasta postare rog sa nu fie analizata politic.

Am si eu dreptul, pe blog, la o confesiune personala.

Tiberiu este un sfant.

Inegalabila sa tinuta morala si academica il califica din plin pentru aceasta demnitate spirituala.

Pe de alta parte, Tiberiu este prietenul meu si sunt mandru de asta.

Putini dintre noi avem privilegiul de a avea printre prieteni un sfant.

Ca orice sfant care se respecta, prietenul meu mai are si defecte.

Nu mari, dar are.

Spre exemplu, pe acela ca orice functie care exista pe acolo, prin rai, sau pe aici, pre pamant, i s-ar cuveni numai bine.

Si pe acela ca oricine altul ar ocupa o functie (fireste, implicit cuvenita dumisale) pe acolo, prin rai, sau pe aici, pre pamant, este de drept negru si pacatos.

Sustinut de politrucii cei negri, sfantul Tiberiu (prietenul meu) are o functie si aici, pe pamant, in fruntea judetului - consilier judetean.

Caindu-se de dubla sa legitimare (precum in rai, asa si pre pamant) sfantul Tiberiu (prietenul meu) trage o scriptura despre politruci.

Povestea noastra este veche.

Suparat pe liberali, in 2004, ca nu l-au desemnat candidat de primar, a ales calea dizidentzei, alaturi de mine, si a venit spre PD.

El chiar avea dreptate, nu era un vesnic perdant ca mine, bolnav de primarita. Era o tanara speranta, tocmai luase 1% la alegerile din 2000 si nimic nu-i mai statea in cale sa fie primar.

Prima suparare in PD a suferit-o in octombrie 2004, cand era normal sa devina parlamentar. N-a fost el, ci Petrica, trecut imediat pe lista neagra.

Urmatoarea suparare vine in ianuarie 2005, cand a dorit sa fie subprefect.

Cu mare greutate ne-a iertat, dupa ce raposatul Florin a trecut prin toate sudalmele posibile, pentru uzurparea tronului.

Am incercat sa-i ostoim durerea si, in cel mai pur stil carlanesc, ca un shogun, l-am dus de mana la Ministerul Integrarii Europene. Obtinusem pentru el nominalizarea in functia de Negociator Sef Adjunct al Romaniei pentru aderarea la UE.

O mare problema ne-a nimicit proiectul (altminteri numai bun!) - nu se primea sa vina acasa, in fiecare saptamana - vineri, sambata si duminica, pentru cateva cursuri care sa mai rotunjeasca leafa. Era nedrept sa muncesti fara numar/fara numar.

Asa ca, mai bine, stam de veghe la Iasi.

Prin vara lui 2007, am lansat propunerea ca domnul Oprea sa vina in PD si sa-l sustinem pentru primarie.

Intr-o sala unanima, un singur spirit arde viu: sfantul Tiberiu, prietenul meu, manios ca putea sa candideze, de exemplu, chiar el. Ce, nu-i si el profesor universitar?!?

Ma rog, trece si asta, ca vine alta: candidatul Iasului pentru Parlamentul European. Daca nu Tiberiu, prietenul meu, atunci cine?

Pai, iaca s-a brodit sa fie altcineva - Mihaela.

Nedreptatea asta nu mai putea fi suportata, asa incat ne alegem cu prima demisie din partid, scrisa olograf, semnata si lasata pe undeva prin sediu.

Ne trece pana la urma supararea, ca au inceput inscrierile pentru anul electoral 2008.

Ca sa nu ne mai pierdem timpul, sfantul Tiberiu (prietenul meu) pune o cerere fara multe necunoscute: "doresc sa candidez pentru functia de ministru / secretar de stat / europarlamentar / senator / deputat / prefect / subprefect / presedinte CJ / primar / director / consilier judetean / consilier local."

Bine, nu mai povestim prea mult, fiecare dintre aceste sfinte indeletniciri pamantesti reprezinta un bun prilej de a-i huli pe nemernicii de colegi care se infrupta din ele cu nerusinare.

Iar in fruntea lor, invariabil, eu - pacatosul prieten al sfantului meu coleg, cel vinovat de toate.

Supararea s-a cronicizat acum, in sfintele zile in care se nominalizeaza colegii propusi pe diverse functii.

Dintr-o data, Dragomir Tomaseschi nu mai este tanarul avocat care il consilia, la partid, pe sfantul Tiberiu (prietenul meu) cum sa se apere in procesele de calomnie de prin CJ.

Nu, el devine, brusc, suspect ca ar fi dansat cu bustul gol nu stiu pe unde.

Cristi Angheluta? Doar o barba.

Costica Serban? etc.

Si tot asa, mai departe.

Un sfant printre demoni.

Niciunul dintre noi nu ne mai putem ridica la nivelul academic al sfantului Tiberiu (prietenul meu), nici macar scriind poezii cu tilc.

De fiecare data cand colegii de partid mi-au cerut sa-l sanctionam pe sfantul Tiberiu, pentru toate insultele publice pe care ni le-a servit, m-am opus. Pentru ca, nu-i asa - este prietenul meu!

Ieri, sfantul Tiberiu m-a sunat si, cu o voce grava, potrivita cu insemnatatea momentului, m-a anuntat ca va demisiona din partid.

M-a mai rugat sa contez pe el, in continuare, ca pe un adversar.

Asta e, ce sa fac?

Pentru mine, Tiberiu ramane la fel de sfant si la fel de prieten ca si pana acum.

Il cunoasteti si voi, la fel de bine ca si mine.

Daca nu, iata-l mai jos.

Nu confundati chestia aia verde cu o aura.

Este doar o palarie.

Parteneriat pentru Bahlui

Azi am implinit doua luni de cand sunt secretar de stat la Mediu.

E timpul primului proiect important propus Iasului.

Un Parteneriat pentru Bahlui.

Sa ne dea Dumnezeu puterea sa-l facem.

Competitia continua!

Poate ca cea mai insistenta intrebare pe care am primit-o in ultimele doua zile, in special din partea presei, este cea privind noul candidat la care ne gandim, dupa ce domnul Oprea nu mai poate intra in competitie, in urma deciziei BPN de luni.

Din respect pentru sprijinul acordat de Organizatia Iasi domnului Oprea, am avut datoria sa asteptam pana cand domnia sa isi valorifica eventualul drept la contestatie, pe linie interna.

Astazi, domnul Oprea a anuntat public faptul ca renunta la candidatura domniei sale si ca va sustine cu toata forta candidatul PD-L Iasi, in competitia interna pentru un loc eligibil.

Din acest moment, putem gandi si vorbi despre alte variante.

Primul om caruia i-am impartasit, in aceasta seara, propunerea pe care o vom face sambata Biroului Permanent Judetean Iasi, a fost chiar domnul Oprea si ma bucur ca a reactionat ferm si pozitiv.

Am comunicat si celorlalti colegi din echipa PD-L de Iasi propunerea pe care o vom inainta oficial in sedinta de sambata: doamna Alina Mungiu-Pippidi.

Am avut astazi o prima discutie, exploratorie, cu doamna Alina Mungiu-Pippidi, pentru a intelege in ce masura aceasta propunere a noastra poate fi discutata.

Nu am primit un refuz ferm, asa cum a fost cazul in vara, in cazul alegerilor pentru parlamentul national.

Dupa cum nu am primit nici un accept explicit, fiind vorba de o propunere venita pe nepregatite si in lipsa unei decizii oficiale a organizatiei.

Am convenit cu doamna Mungiu-Pippidi ca, daca Organizatia PD-L de Iasi va lansa oficial aceasta propunere, ea va fi tratata cu toata seriozitatea si vom primi un raspuns rapid si neechivoc.

Prin urmare, Biroul Judetean Iasi va analiza sambata aceasta propunere, alaturi de eventuale alte candidaturi si vom adopta (prin vot secret, bineinteles) decizia cea mai potrivita.

Personal, cred ca, daca propunerea noastra va fi acceptata de doamna Alina Mungiu-Pippidi, aceasta este cea mai puternica expresie a deschiderii organizatiei de Iasi spre societatea civila, spre valorile autentice ale Iasului si spre profesionalizarea actiunii politice.

Dr. Alina Mungiu-Pippidi (PHD in Psihologie Sociala, 1995) este Profesor de studii ale democratiei si politici publice la Hertie School of Governance in Berlin (www.hertie-school.org).
S-a specializat in stiinte politice la Harvard University dupa obtinerea unui doctorat in Psihologie Sociala in 1995 la Universitatea din Iasi, in Romania.
A predat la Universitatea din Bucuresti si SNSPA Romania in Romania, si a fost Visiting Scholar la Stanford, Harvard, European University Institute and St. Antony's College la Oxford University, intre altele.
A participat ca expert la misiuni ale UNDP si Banca Mondiala pe teme de reforma statului si reconstructie dupa conflict in tari din Balcani si fosta Uniune Sovietica (Crimeea, Caucaz).
Este analist Freedom House pentru Romania.
Desi azi are o pozitie academica, la inceputul anilor ’90 a fost printre oamenii cei mai activi in crearea unei prese libere in Romania.

In 1995 a fondat Societatea Academica din Romania, unul din cele mai de success think-tankuri din Europa de Est.
Din 2004 conduce Coalitia pentru o Guvernare Curata (www.romaniacurata.ro).
“European Voice” o publicatie a “The Economist” a nominalizat-o printre Europenii anului in anul 2005. Din juriu faceau parte Carl Bildt, Helen Wallace, etc.
In anul 2006, Financial Times a selectionat-o pe Alina Mungiu-Pippidi intre cei 50 de ginditori europeni chemati sa contribuie la volumul “European Union, the next fifty years: 50 top thinkers set out their ideas for Europe”.
Este unul din autorii cei mai citati pe teme de integrare europeana in presa de pe continent, cum ar fi in in Economist, Financial Times, Le Monde, International Herald Tribune, Frankfurter Allgemeine Zeitung.
De ex:
http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=11412918
http://www.economist.com/specialreports/displaystory.cfm?story_id=11440758
http://www.iht.com/articles/2008/04/01/europe/union.php

Munca Alinei Mungiu ca activist pentru transparenta si contra coruptiei se bucura de recunoastere globala, fiind citata de rapoartele Bancii Mondiale, intre altii:
siteresources.worldbank.org/INTEMPOWERMENT/Resources/486312-1095094954594/draft.pdf
http://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/ECAEXT/0,,contentMDK:20989777~pagePK:146736~piPK:146830~theSitePK:258599,00.html

Am gresit. Imi cer iertare.

Cu un an si jumatate in urma, am gresit grav fatza de statut.

In decurs de o ora, o organizatie interna a partidului precum si biroul judetean, prin vot nesecret, au nascut un proiect politic de succes.

Multa vreme, am fost fudul de aceasta realizare.

Acum, semnale insistente imi spun ca am gresit.

Fatza de statut.

Cu doua zile in urma, un alt proiect politic, cu siguranta de succes, pornea la drum printr-un vot, deasemenea, nesecret.

N-a fost sa fie, din motive independente de noi.

Dar, daca ar fi fost, chiar si reusit, tot gresit ar fi fost.

Fatza de statut.

Imi cer iertare, n-am sa mai gresesc.

De acum inainte, orice vot va fi secret, democratic si corect.

Fatza de statut.

Vai de mineee ce nenorociiire!

Vai de mineee, ce nenorociiire!
Primul ministru si ministrul dezvoltarii regionale au fost la Suceava, unde au marcat lansarea contractelor de finantare pentru unele proiecte majore, ale judetelor Neamt, Suceava si Botosani...
Vai de mineee ce nenorociiire!
Iasul nu a fost la aceasta actiune, semn ca toti banii s-au dus la celelalte judete, iar noi suntem dati deoparte...
Vai de mineee ce nenorociiire!
Suntem ignorati, iar cei doi demnitari au venit la Iasi doar pentru a lua avionul spre Bucuresti...

Vai de mine cat de jalnici pot fi carcotasii tonomat!
La Suceava s-a marcat public, pe 26 februarie 2009, atribuirea finantarilor din fonduri europene (POR - Programul Operational Regional) pentru cele trei judete din Moldova.

La Iasi a fost liniste.
Pentru ca finantarile din POR, pe cota cuvenita Iasului, sunt active din 10 noiembrie 2008!
Iata-le aici! - peste 1.000 de miliarde de lei vechi, pe cele doua proiecte castigate de Lucian Flaiser, cu doua ture inaintea celorlalti!
Abia dupa castigarea alegerilor de catre PD-L la Consiliul Judetean in Suceava, Neamt si Botosani, aceste trei judete au ajuns cu procedurile la capat si au primit cota lor de finantare, pe proiectele anuntate public ieri.
S-auzim numai de bine!

D' ale web-ului

Am primit o critica aspra, pe un comentariu, pentru ca am scris Shengen in loc de Schengen.
Imi torn cuvenita cenusa in cap, recunosc cinstit ca micuta localitate luxemburgheza (sau ... luxembourgheza?) asa se scrie la dumneaei acasa si ma rog la Dumnezeu sa nu moara cineva din greseala mea.
Numai ca, in lumea larga, ambele forme sunt in mod egal acceptate si uzitate.
Dati va rog un Google, in web, si ... ce gasiti?!?
Forma gresita are 4.350.001 rezultate iar forma corecta ... 4.180.000!
Filologii ar putea sa ne spuna cum se cheama chestia aia cand o forma neconforma se impune in uz, in dauna formei conforme a cuvantului...

Taxa Auto - o mica satisfactie personala

In aceasta saptamana, ministrul meu, domnul Nicolae Nemirschi, a fost plecat din tara, in misiune oficiala.

Asa se face ca am indeplinit, prin delegare, atributiunile functiei de ministru al mediului.

A fost o experienta interesanta, inclusiv prima sedinta de guvern la care am participat, cu drepturi depline de reprezentare a ministerului.

Si, fiindca viata este rotunda (un lung sir de intamplari deloc intamplatoare) a fost sedinta in care ni s-a adoptat ordonanta de reducere a taxei auto.

O mica satisfactie personala.

Regretabil

In aceasta seara, intr-o emisiune - dezbatere a unui post de televiziune local, domnul deputat Cristian Adomnitei a savarsit (telefonic) o minciuna rusinoasa.
Discutia era despre amendamentul Fenechiu la buget (acel amendament demagogic privitor la aeroportul Iasi, amendament care nu putea fi adoptat macar pentru ca era fundamental nelegal, amestecand Bugetul de Stat cu Fondul pentru Dezvoltare).
Distinsul mincinos liberal a afirmat in emisiune cum ca, in timp ce parlamentarii PNL si PSD sustineau in picioare amendamentul, parlamentarii PD-L nu s-au implicat, nu au sustinut cauza aeroportului Iasi si nu au fost alaturi de ceilalti.
Oricine poate accesa pe internet inregistrarea sau stenograma dezbaterilor din Parlament.
Se poate astfel usor constata nedreptatea facuta parlamentarilor PD-L, care au luat cuvantul la microfon (senatorul Dumitru Oprea si deputatul Daniel Oajdea) sustinand pe fata amendamentul lui Fenechiu, din solidaritate locala. De asemenea, toti, dar absolut toti parlamentarii PD-L de Iasi, au votat pentru acest amendament.
Fireste, este de discutat cat rost avea sa se voteze acest amendament, calificat in aceeasi emisiune drept "de neaprobat" chiar de catre colegul deputat Nicusor Paduraru. Important este ca, in planul semnalului politic si al solidaritatii de Iasi, pedelistii au fost excesiv de corecti, in timp ce liberalii sunt excesiv de ... asa cum stim.
Mai este un aspect, la fel de regretabil.
Vazand ca toti cei care au cuvantat in emisiune se scarpinau in cap cu privire la "ce o fi Facilitatea Shengen si cum functioneaza", am incercat sa intru in direct cu o binecuvenita explicare a acestui instrument de finantare europeana.
Am fost refuzat politicos dar ferm, astfel incat si rusinoasa interventie a domnului Adomnitei a ramas fara cuvenita corectie.
O fac aici, macar pentru cei mai fideli dintre vizitatorii blogului meu.
Desi totul ramane, pana la urma, macar regretabil...

Solutia Guvernului pentru Aeroport - Facilitatea Shengen

Am avut ieri o discutie cu Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, despre posibilitatile de finantare a Aeroportului Iasi.
Ma bucur ca domnia sa a fost foarte receptiv la aceasta problema si a abordat-o serios, pe fond, si nu la capitolul firimituri.
Daca amendamentele propuse in dezbaterea bugetului nu pot fi acceptate acum de Guvern, din cauza situatiei juridice inca nerezolvate a terenului, exista in schimb o solutie serioasa, bazata pe fonduri europene.
In aceasta seara, in plenul Parlamentului, Ministrul Finantelor s-a angajat sa sustina introducerea la finantare, chiar in acest an, a proiectului Aeroportului Iasi in cadrul Facilitatii Shengen - instrumentul de finantare al proiectelor din zona de frontiera a UE.
Fireste, imediat dupa clarificarile juridice legate de teren, aflate in curs.
Pentru 2009, Facilitatea Shengen are alocati 218 miloane euro.

Amintiri din vremelnicie

Din prima zi de existenta a acestui blog, am asumat pe front page vremelnicia functiei publice.

Nu e o vorba goala, trebuie sa o simti profund.

Aleasa, sau numita, functia publica are in prima zi (de glorie) o singura certitudine: a inceput numaratoarea inversa!

Mihnea Hurmuzache este unul dintre oamenii pe care am continuat sa-i respect si dupa ce nu am mai fost colegi de alianta, si dupa ce nu am mai fost senator, si dupa ce nu mai este director la DSP.

Dintr-un motiv extrem de simplu - este un om cumsecade, plin de bun simt si de echilibru.

Sunt sigur ca intotdeauna ne vom zambi natural, cand ne vom intalni, indiferent de stadiul diverselor vremelnicii pe care ni le vom asuma.

Tocmai de aceea, il invit pe Mihnea intr-o scurta incursiune in trecut, la fel de vremelnic ca si viitorul:

- mai intai, fix intr-un 11 februarie de acum 4 ani

- mai apoi ceva mai tarziu.

Viata e rotunda, fiecare din noi ne ajungem din urma pre noi insine, oricat de cocosi ne aratam in clipele de glorie.

Poate ca acesta este lucrul cel mai important pe care l-am invatat in aceasta lume.

Istorie si folclor

Citesc un articol interesant aici, in gazeta domnului Fenechiu.
Este admirabila straduinta de a dovedi, cu orice pret, ca ratza-mpunge.

Persist in greseala, facand trimitere la lege si fapte certe, dar rapind astfel carcotasilor sansa de "a gresi din lipsa de informatii corecte", chiar si atunci cand este evidenta reaua lor credinta.

In primavara anului 2007, pe postul de subprefect, vacant inca din decembrie, nu s-a facut o numire temporara, ci s-a organizat direct concurs, in prima decada din aprilie.

De ce asa?

Pentru ca Tariceanu a taraganat lucrurile pana la scoaterea PD din guvern (1 aprilie, va amintiti?), impiedicand o numire interimara, la care PD avea dreptul sa sustina un candidat, pe locul de subprefect primit in 2005 pe algoritm politic.

Nu putem pretinde, asadar, ca ar fi existat o judecata de valoare asupra unuia sau altuia dintre cei sustinuti de PD, decat prin raportare directa la concurenti si la rezultatele acestora.

Chiar daca, la un moment dat, a fost discutia despre propunerea Tomaseschi, atunci cand se punea problema unei numiri interimare (care nu s-a mai intamplat deloc, nici la Iasi si nici la Timis, ambele foste PD), in momentul in care s-a decis declansarea directa a concursului a fost evident ca se doreste eliminarea PD din joc.

Numirea interimara nu s-a mai produs din motive exclusiv politice, PNL nedorind sa se mai complice cu unul din cei trei candidati propusi de PD, intr-o perioada in care incepuse prigoana PD.

Optiunea domnului Tomaseschi a fost sa nu se mai inscrie la un concurs despre care toate sursele spuneau ca va fi castigat de d-l Etcu (sustinut de Relu Fenechiu).

Optiunea domnului Angheluta a fost sa se inscrie la acel concurs (deschis, ca orice concurs, oricarei candidaturi) si sa se bata, chiar daca erau semne proaste.

Domnul Angheluta a obtinut 9,60 la proba scrisa si a fost depunctat la proba orala. A castigat domnul Etcu, cu cateva sutimi in fata.

Interesant este ca domnul Etcu fusese in audienta pe la mine, cu vreo doua saptamani inainte, recomandat de un fruntas din PNL, pentru a-mi cere sprijinul pentru functia de subprefect, cand inca PD nu era scos din Guvern. I-am urat senin succes la concurs, acolo unde, teoretic, nu se mai pot face recomandari politice precum la o numire interimara.

Acesta este adevarul istoric.

Aceasta este conjunctura de acum doi ani, despre care nu mai vreau sa-mi amintesc si sa vorbesc.

Povestile despre refuzul ministrului Vasile Blaga, de a contrasemna nu stiu care HG, tin de un folclor de proasta calitate, cu mult noroi la purtator.

A existat o singura Hotarare de Guvern, cea prin care s-a numit formal in functie castigatorul concursului, in aprilie.

In rest, nimic.

Unde trebuie sa cautam banii pentru Aeroport?

Este firesca ingrijorarea celor care au cautat in proiectul Bugetului de Stat pe 2009 fondurile pentru Aeroportul Iasi, dar nu le-au gasit.
Firesca, dar nefondata.
In Bugetul de Stat sunt evidentiate explicit doar investitiile proprii ale statului, prin bugetul Ministerelor sau altor autoritati ale administratiei publice centrale.
Prin Planul de Amenajare a Teritoriului National (o lege) sunt stabilite acele obiecte de infrastructura (autostrazi, cai ferate, porturi, aeroporturi, etc) care sunt in proprietatea statului si in administrarea Ministerului Transporturilor.
Spre exemplu Aeroportul Otopeni sau Baneasa.
Pentru aceste obiective, investitiile ar apare explicit in bugetul Ministerului Transporturilor, ca parte a Bugetului de Stat.
Aeroportul Iasi nu este in proprietatea statului, ci in cea a Judetului Iasi, fiind in administrarea Consiliului Judetean, aparand ca obiectiv de investitii explicit in bugetul CJ Iasi, nu in Bugetul de Stat.
In schimb, in Programul de Guvernare actual, este mentionat explicit Aeroportul Iasi, ca fiind unul din obiectivele de infrastructura locala care va fi finantat din fonduri guvernamentale, datorita potentialului major de dezvoltare turistica a regiunii.
Finantarea se face, ca si in anii precedenti, nu explicit prin Bugetul de Stat, ci prin Hotarare de Guvern, fie din Fondul de Rezerva al Guvernului, fie din Fondul de Dezvoltare (sumele incasate din privatizari).
In concluzie, imediat ce regimul juridic al investitiei (chestiunea terenurilor) va fi rezolvat, aceasta va putea fi (si va fi) finantata prin HG, asa cum a fost si anul precedent.

Update la tocat

Cu regret pentru carcotasi, procedurile concursului de la Miroslava chiar au fost respectate milimetric:
- anuntul s-a facut inca din decembrie, la Monitorul Oficial si in Ziarul de Iasi
- concursul s-a anuntat, tot in decembrie, la Agentia Nationala a Functionarului Public
- OUG privind blocarea posturilor nu se aplica in acest caz (si nici in cazul concursurilor din urmatoarele zile, de la Miroslava sau de oriunde in alta parte) deoarece procedura era deja lansata la intrarea in vigoare a ordonantei, iar in plus (desi nici n-ar mai fi necesar) posturile sunt unice in institutie, potrivit atributiunilor specifice. Asa scrie legea.
De ce insist cu aceste amanunte?
Pentru a ajuta jurnalistii onesti sa faca diferenta fata de ceilalti, adica sa nu se poata invoca maine scuza "n-am stiut aceste amanunte, de aceea am scris asa...".
PS Daca mai apar in aceasta seara noi "carlige" pentru carcotasi, poate mai revin.
Mi-ar place sa sfarsim prin a spune "iata ca si politicienii se simt obligati sa respecte milimetric procedurile legale".
In definitiv, chiar despre asta este vorba: avem o lege, o respectam, chiar daca ar exista si cai ocolite, cum au utilizat altii, in trecutul recent.