vineri, 18 mai 2012

Părintele se roagă…

Aniversam azi încheierea primului sfert din campania electorală.
Au mai rămas trei săptămâni mari şi late până la marele triumf, aşteptat de toţi cu sufletul la gură.
Organizaţia PDL Iaşi a rămas la fel de unită şi de motivată ca şi în prima zi de campanie.
Doar că e un pic nedumerită şi un pic îngrijorată.
Un pic nedumerită de dispariţia totală (sau … ne-apariţia) liderilor săi marcanţi, preşedinţii celor două organizaţii fanion (judeţul şi municipiul).
Altă dată extrem de vocali pe toate canalele, blogurile şi site-urile, domnii Dumitru Oprea şi Marius Spânu, deţinătorii oficiali de portavoce politică în PDL Iaşi, sunt acum de negăsit în spaţiul public.
Aşa cum spuneam, organizaţia este un pic nedumerită de această dispariţie subită, exact acum, când cei doi lideri marcanţi aveau de comunicat publicului atât de multe realizări (personale sau de grup, la final de mandat), ca argumente decisive pentru votul cerut peste trei săptămâni.
Îl caută oamenii pe domnul senator la partid, dar nu dau de el.
Militanţii care vor să distribuie materiale în oraş îl caută pe domnul deputat la sediul de campanie (doar domnia sa este oficial şeful campaniei la primărie) şi nu dau nici de unul, nici de altul.
Adică nu dau nici de Sediul de Campanie PDL Iaşi (care este sublim, dar lipseşte cu desăvârşire) şi nici de domnul Marius Spânu, aflat momentan chiar în sediul de campanie.
Degeaba le spunem militanţilor şi simpatizanţilor PDL că cei doi sunt în cazemată (ştiţi dv, acolo de unde conduc ingenios şi discret operaţiunile de pe front…) fiindcă au început să nu ne mai creadă.
Dacă şefii de partid au dispărut în ceaţa vremurilor tulburi, în schimb, cei doi candidaţi, domnii Petru Movilă şi Nicuşor Păduraru, nu au apărut nici ei pe scena campaniei.
Iar acest fapt provoacă de-a dreptul îngrijorare în sânul organizaţiei.
În tot municipiul nu vezi un banner sau un panou electoral al vreunuia dintre cei doi candidaţi PDL.
Sună colegii din judeţ şi se plâng, nu numai că nu au materiale de promovat în campanie, dar că sunt în imposibilitate de a-şi promova candidatul la judeţ, câtă vreme nu există prin comună nici un fel de material vizual cu acesta.
Aşa cum spuneam, aceste mici şi neînsemnate nerealizări ale primei săptămâni de campanie produc un fior de îngrijorare în sânul organizaţiei, altminteri la fel de unită şi de motivată ca şi în prima zi de campanie.
De aceea, tot mai frecvent apar şi întrebări retorice, dar cu voce caldă şi scăzută, de genul:
-        Măi băieţi, oare voi sunteţi blat?!?
-        Măi băieţi, oare careva trădează?!?
-        Măi băieţi, după ce s-au strâns atât de mulţi bani pentru campanie, de făceau sponsorii şi candidaţii coadă la casierie, oare cineva nu-i foloseşte cum trebuie?!?
-        Măi băieţi, dar totuşi, veţi mai apare până la sfirşitul campaniei?!?
Îi calmăm pe toţi şi continuăm să le spunem “staţi liniştiţi, echipa de lideri e în sediul de campanie!”.
Timp în care îmi amintesc de o întâmplare povestită cu har, mulţi ani în urmă, de un moş de la ţară.
În postul Craciunului, omul avea mare nevoie de popa din sat.
La intrarea în casa parohială, o întreabă pe o măicuţă despre preot şi aceasta-i explică, sfioasă, cu privirea-n jos: “Părintele e ocupat, se roagă…”.
Fiindcă-l ustura nevoia, omul merge mai departe, intră în casă şi-l găseşte pe popă înfulecând de zor cârnaţi de porc proaspăt afumaţi, cu o ţâră de brânză alături, numai cât să meargă o linguriţă de vin...

sâmbătă, 12 mai 2012

Bancul zilei la PDL Iasi

În prima conferinţă de presă a campaniei electorale, stafful galacticilor a devastat psihicul adversarilor politici.
Astfel, oameni de rea-credinţă împânziseră oraşul (de au auzit chiar şi şefii de la Bucureşti) cu minciuna că, pentru prima dată, PDL nu ar avea candidaţi la locale în toate comunele din judeţ.
Printr-un uluitor contraatac pe dreapta, domnul Preşedinte Oprea a înscris printre doi uselişti paralizaţi psihic: nu numai că organizaţia PDL Iaşi are candidaţi peste tot, dar sunt chiar 108 în cele 98 de localităţi!!  Mai mult decât atât, culmea norocului, 13 primari portocalii activează sub acoperire şi culeg voturi pentru USL, dar defapt ei sunt tot ai noştri!
Efectul a fost, cum vă spuneam, devastator!
Şefii de la Bucureşti au telefonat la Iaşi, cu felicitări în urale pentru acest prim succes, iar adversarii politici au intrat pur şi simplu în panică.
Primul motiv de panică în USL - cum or să se explice ei la Bucureşti dacă, de exemplu, PDL Iaşi o să câştige, din cei 108 candidaţi, 99 de primari în 98 de localităţi?!?
Al doilea motiv de panică – cum or să deosebească useliştii, la numărătoarea voturilor, voturile corecte, curat useliste, de voturile perverse, otrăvite, aduse de candidaţii pedelişti sub acoperire?!?
----------------------------------------------------
Dar nu ăsta era bancul, asta era ştirea serioasă.
----------------------------------------------------
Cică Biroul Permanent Restrâns al PDL Iaşi a decis să-mi retragă sprijinul politic.
Pentru postarea norocoasa de pe blog, referitoare la optimismul cu care organizaţia Iaşi aşteaptă rezultatele istorice la actualele alegeri locale.
Domnul Preşedinte Dumitru Oprea a anunţat-o în aceeaşi conferinţa de presă.
După care, stafful galacticilor a făcut o pauză tactică în campania electorală, proaspăt lansată în forţă, şi s-a împărţit în două echipe de cercetare.
Prima echipă face cercetare ştiinţifică – caută în statutul PDL ce e aia “Biroul Permanent Restrâns”. Cică ar fi o chestie importantă, care face liste de candidaţi sau dă oameni afară din partid. Deocamdată nu l-au găsit, o fi prin Statutul Restrâns.
A doua echipă face cercetare amănunţită în terenÎL caută peste tot, dar nu-l prea găsesc.
Cum pe cine?
Pe Sprijinul Politic.
Îl caută ca să mi-l retragă, dar nu-l găsesc nicăieri.
Pur şi simplu nu mai ştiu să-şi amintească unde naiba l-or fi pus.
Până la urmă, unul dintre ei şi-a dat cu palma peste frunte şi a exclamat – “Băi al dracului, să vedeţi că L-om fi prăpădit prin cabinet pe la Emil Boc, atuncea când am fost în grup la premier, să-l dea afară pe Cârlan din secretar de stat. Pfoai, ce ghinion, o fi şi-acuma tot pe acolo, cum să-l retragem oare şi să nu se simtă?!?”

joi, 10 mai 2012

Noroc

Se întâmplă uneori să o mai şi dai în bară cu câte ceva.
Câteodată recunoşti că ai greşit, alteori dai vina pe te miri ce.
Românul a inventat pentru cea din urmă situaţie expresia “n-am avut noroc în viaţă!”, care descrie superb încercarea ridicolă de a ascunde propria vină sau incompetenţă, cu motive închipuite.
În povestea ce urmează, vine vorba şi despre noroc.


Se împlinesc mâine, pe 11 mai, fix doi ani de când am fost înlocuit din fruntea PDL Iaşi, la presiunea grupului ieşean de parlamentari, presiune devenită insuportabilă pentru guvern.
Pentru că mă consider un om norocos, voi spune că nu grupul parlamentar poartă vina schimbării mele, ci eu însumi, pentru că nu am reuşit să aduc organizaţiei performanţele de excepţie aşteptate, pe măsura pretenţiilor de tot felul.
Modestele noastre realizări, în cei şase ani cât am condus organizaţia, sunt oarecum reflectate aici .
Ar mai fi de spus în plus că am pornit la drum, în 2004, având 9 primari în judeţ. Când am plecat, am lăsat în urmă 22 de primari aleşi ai partidului, plus alţi 17 care s-au alăturat acestuia după 2008, datorită muncii pe proiecte pe care am desfăşurat-o cu ei.
Am pornit, de asemenea, cu cinci consilieri municipali şi şase judeţeni, lăsând la plecare 12 consilieri municipali, respectiv 13 judeţeni.
Pentru că mă consider un om norocos, voi spune că tot ce s-a obţinut în această perioadă este meritul colegilor pe care i-am avut în echipă, iar tot ce nu s-a reuşit nu-mi poate fi imputat dect mie însumi, ca preşedinte de organizaţie sau chiar ca şi candidat.
Am primit schimbarea de acum doi ani cu mult echilibru şi respect pentru cei cu care am lucrat. Nu mi-a auzit nimeni vreun scâncet sau o imputaţie. Am plecat decent, departe la Tarcău, şi am lăsat noilor lideri toate condiţiile pentru a-şi asuma integral puterea, responsabilităţile şi viitoarele rezultate excepţionale, ce nu s-au putut obţine în perioada cât eu i-am încurcat din fruntea organizaţiei.
Cu excepţia unui scurt episod de două săptămâni, în septembrie trecut, în rest pot spune că se împlinesc doi ani de când nu mai sunt membru al organizaţiei.


Coincidenţă, tot pe 11 mai, adică mâine, este şi prima zi a campaniei electorale pentru locale.
Tocmai de aceea am şi făcut acest scurt rezumat, pentru a fixa nişte repere minimale, faţă de care grupul care conduce azi PDL la Iaşi să-şi poată raporta rezultatele de excepţie care vor fi obţinute.
Condusă ingenios şi discret din cazemate de domnii Dumitru Oprea şi Marius Spânu, având în tranşee la fel de discreţi, dar cu strategii clare, pe domnii Petru Movilă şi Nicuşor Păduraru, mai mobilizată şi mai unită ca oricând, organizaţia PDL Iaşi aşteaptă în această campanie rezultate de excepţie, care să fructifice cei doi ani de reconstrucţie.
Faţă de rezultatele modeste din vremea mea, la alegerile locale (perioadă în plină opoziţie şi cu doar doi parlamentari) acum sunt sigur că acumulările celor doi ani de reconstrucţie (în plină guvernare şi cu de trei ori mai mulţi parlamentari) vor conduce la un rezultat cu adevărat istoric al organizaţiei PDL Iaşi.
Nu sunt ipocrit şi nu ignor contextul politic general, acum dificil pentru PDL.
De aceea, nu mă refer doar la aşteptări istorice măsurabile în exterior, în cifre absolute, ci mai ales la poziţionarea Iaşului în interiorul PDL, în competiţia internă dintre judeţe, acolo unde este de aşteptat o ascensiune fulminantă faţă de 2008, în contextul pe care l-am evocat mai sus.
În mod normal, nu mi-ar rămâne decât să le urez … noroc!
Nu pot totuşi să nu observ, chiar azi, că echipa galactică, cand să pornească la drum, a avut un mic ne-noroc, pierzând tragerea la sorţi pentru Biroul Electoral Municipal.
Adică nu are nici un reprezentant în BEM.
Fireşte, cu norocul nu te joci, dar el este aşa cum ţi-l faci.
Probabil că este uşor de spus “n-am avut noroc în viaţă – un coleg s-a retras de pe listă după 1 mai, nu l-am mai putut înlocui şi nu am avut listă completă”.
O fi oare vina colegului respectiv, sau a faptului că, pentru prima dată în istoria cunoscută de mine la PDL, ordinea pe listele de candidaţi nu a fost discutată şi votată în biroul organizaţiei, ci a fost stabilită pe ascuns de către grupul restrâns al liderilor momentului şi depusă în ultima zi, spre surpriza tuturor?!?
Ce pretenţie poţi să ai de la un coleg căruia i-ai cerut şi obţinut acceptul de candidatură pe un proiect de un fel şi acesta se trezeşte la final cu numele lui inclus pe o listă în cu totul şi cu totul alt film?!?
Majoritatea celor care s-au trezit pe liste pe la locul 13 sau 16 (chiar dacă aceste locuri sunt clar eligibile) s-au resemnat şi au zis “n-am avut noroc în viaţă”.
Iată însă că este suficient un singur om care ţine la cuvânt şi respect, pentru ca norocul să sughită per ansamblu.