duminică, 5 septembrie 2010

Trăim, chiar dacă îmbătrânim!

De mâine, îmi încep oficial activitatea în funcţia de Director General al Autorităţii pentru Inundaţii şi Managementul Apei - AIMA.

Structură înfiinţată în Ministerul Mediului încă de la sfârşitul lunii iulie, cu circa 6o de salariaţi la pornire şi care funcţionează în acelaşi sediu cu Ministerul.

În săptămâna care a trecut, am susţinut şi promovat concursul organizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, iar joi s-a semnat ordinul de numire în funcţie.

Este un nou început, dar şi o opţiune plină de încărcătură pentru mine.

După contactul cu administraţia publică în micul parlament local (consiliul municipal) a urmat etapa parlamentară – controlul executivului de la distanţă, din exterior.

Apoi, un an şi jumătate de ministeriat ca demnitar – implicare directă în executiv, din interior, dar pe funcţie politică, de coordonare a structurilor executive. Un fel de pilot din dreapta şoferului.

Acum este momentul trecerii la volan, preluarea directă şi nemijlocită a comenzilor şi responsabilităţilor de conducere a structurii executive - funcţionar public de conducere la nivel guvernamental.

Moment care presupune şi o altă schimbare în ceea ce mă priveşte, adică trecerea din zona politică în zona pur administrativă, a funcţiei publice. O opţiune pe care am cântărit-o mult, dar am asumat-o fără ezitare.

De aici şi decizia clară de a nu mai candida pentru funcţii de conducere în partid, la nici un nivel.

Voi duce la capăt mandatul de simplu membru în Comisia de Organizare şi Desfăşurare a Alegerilor din PDL Iaşi, calitate în care am datoria să veghez la respectarea statutului şi a procedurilor în cursul viitoarelor alegeri interne, dar nu voi mai accepta funcţii de conducere de natură politică.

Voi renunţa la funcţia aleasa de secretar executiv din Biroul Permanent Naţional Lărgit al PDL.

Voi rămâne, în schimb, membru al partidului meu, ataşat acestuia şi colegilor lângă care am muncit atâţia ani cu bună credinţă, făcând în continuare tot ce ştim noi mai bine ca să consolidăm munca de până acum, dar şi să apărăm structurile profunde ale organizaţiei în faţa oricărei încercări arbitrarii de demolare.

Organizaţia PDL Iaşi va rămâne a membrilor săi şi nu a diverselor grupuri de interese, din interior sau exterior, care încearca de vreo doi ani să o domine.

Devenind de curând mai bătrân cu un an, mi-am invitat aseară cei mai apropiaţi colegi din partid să ne bucurăm împreună, prilej cu care le-am spus deschis aceste lucruri care ne leagă şi ne unesc.

Mulţumesc celor 130 de colegi care au fost alături de mine în această seară, pentru sentimentul solid de solidaritate pe care l-am avut cu toţii.

Trăim, chiar dacă îmbătrânim!