Studiati arhiva ultimilor ani.
Orice articol de presa care inventariaza concediile politicienilor (craciun, paste, vara, etc) ofera, aproape fara exceptie, un spectacol al ipocriziei politice.
Intrebati despre destinatiile de vacanta, politicienii isi aduc aminte brusc de mama, bunica, manastiri, satul natal, etc.
In realitate, ca orice roman scapat la libertate si la posibilitati materiale rezonabile, politicianul isi doreste sa vada lumea, sa se bucure (dupa posibilitati) de confort si de frumusetile pe care, oricum, nu vom ajunge niciodata sa le vedem pe toate.
Dintr-o pudoare nejustificata, inca ne mai ferim sa recunoastem ca facem ceea ce, deja, zeci de mii de romani isi permit sa faca: turism in Europa.
Am decis sa fiu ceea ce sunt.
Va invit sa petrecem impreuna concediul meu, pe blog, atat cat ne vor permite imaginile si internetul.
Pozez si eu, cu telefonul, cand imi vine.
Postez pe blog, daca am acces la un internet.
Daca nu, adun si ne vedem o data la cateva zile.
Asadar, vara asta n-am plecat la mama, la Tarcau.
Am plecat in Europa, la munte, pe un traseu pe care mi-l doresc dintotdeauna: Alpii austrieci, Tirol, Alpii elvetieni, Chamonix Mont Blanc.
Sigure sunt pornirea (Viena) si destinatia (Chamonix).
In rest, va fi multa inspiratie si imprevizibil.
Intr-un fel, n-am mintit in ultima conferinta de presa, de duminica, atunci cand Loredana Popovici m-a intrebat unde plec in concediu: "unde vad cu ochii".
Am calculat, in lung si in lat, fel de fel de trasee si variante (avion, masina, etc).
Am ajuns la concluzia ca masina este indispensabila pentru libertatea de miscare necesara unei astfel de calatorii.
Pe de alta parte, cele 4-5 zile necesare traseului Iasi - Viena si retur (aproape 2500 de km) reprezinta o oboseala si o cheltuiala inutile, care nu tin de vacanta, ci de munca de a conduce masina ca un sofer de cursa lunga. Plus cazari si mese inutile, pentru un drum greu si obositor.
Asadar, prima decizie politica: am plecat cu avionul (Austrian Airlines) direct de la Iasi la Viena. O calatorie super usoara, de o ora si jumatate, ne transfera de la Iasi direct la punctul de inceput al circuitului.
Am scutit 4 zile de oboseala si cheltuiala (la dus si la intors) facem mai intai doua zile de plimbare pe jos in Viena si apoi inchiriem o masina pentru adevarata aventura.
De la aeroport, un tren incredibil de silentios (CAB pe numele lui comercial) ne duce in exact 16 minute aproape de centrul orasului.
Gasim imediat hotelul rezervat pe internet si suntem gata de treaba.
Cand spun hotel, ma refer la un apartment hotel, adica un fel de camera de inchiriat, curata si confortabila, intr-un imobil situat la 150 de metri de centrul comercial, pentru 45 euro de persoana pe noapte.
Absolut rezonabil, cand nu ai decat de dormit, caci in rest strazile Vienei sunt nesfarsite.
Prima zi este cea mai grea: am promis o zi de shopping, prima dar si ultima.
Asa ca trebuie sa ma tin de cuvant.
O luam pe una din strazile comerciale de renume: Mariahilfestrasse.
Magazine stanga - dreapta, terase si cafenele, plus o lume nebuna, calare pe reducerile de pina la 70% care tocmai au inceput...
Tot felul de lucruri traznite te asteapta sa dai banii pe ele.
De exemplu, basketii decapotabili: tragi fermoarul, ai basketi.
Desfaci fermoarul, basketii devin sandale...
Cat pazesc sacosele, ma intretin cu o multime de doamne dragute...
Una singura se lasa cam greu convinsa...
Pana la urma, pedeapsa se ispaseste, terminam shoppingul, ducem sacosele in camera si trecem la programul de seara.
Mergem in centrul istoric, langa Stephan Dom, o piata plina de lume.
Aici, in mod traditional, o groaza de artisti presteaza toata ziulica tot felul de show-uri improvizate, pentru gura-casca precum noi.
La sfarsit, strang cu cutiuta ceva firfirei si continua.
Spre exemplu, o trupa de street-break-dance:
La coada de tot, marea placere a turismului: sa vedem ce mancam azi!
Dam peste un NORDSEE - retea europeana de produse pescaresti.
Nu sunt mare amator de peste, dar ceea ce poti manca la impinge-tava intr-un NORDSEE este absolut fabulos.
Cu 2,25 euro - un sandwich cu icre de somon.
Cu 4,50 euro - o salata de fructe de mare, cu niste sosuri incredibile.
Daca vrei un peste, de care te duce mintea, ai acolo.
Plus o juma' de bere pe cinste.
Iata-ma cu tanara victima in furculita: s-a nascut speranta, putea fi o caracatita aproape la fel de mare cat cea din Primarie.
N-a avut noroc - a devenit doar o efemera inghititura din salata de fructe de mare...
Maine plecam in adevarata aventura, din Viena spre Alpi.
Ne vom opri undeva in zona Salzburg, dar nu ma intrebati unde, pentru ca habar n-am.
O sa vedem maine si, daca am internet, va spun si voua.
Aufwiedersehen!
luni, 21 iulie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Ma bucur nespus de mult sa va vad asa ...... fericit. Este o iposataza care va prinde extraordinar de bine. Va urez concediu placut, vreme buna si multe amintiri frumoase.
Este adevarat ca mi-ati deschis apetitul pentru calatorii - o mai veche pasiune a mea - dar mai am cateva zile de asteptat. Pornesc si eu intr-o calatorie la fel de frumoasa ca dvs.
Sa ne vedem sanatosi.
Cu respect Irina Moraru
hmmmmmmmmmmm, is prea faini baschetii, reunosc ca din aia as purta si eu
Va invidiez ca sunteti in concediu, dar gandul ca de saptamana viitoare ma asteapta si pe mine un concediu super fain , alaturi de persoane f dragi pe care nu le-am mai vazut de mult, imi trec aceste sentimente uracioase
Trimiteți un comentariu