Departe de a fi un motiv de usurare, decizia de azi a Colegiului Director National al PDL marcheaza granita dintre doua etape.
Etapa incheiata ne aduce multe invataminte, noua, tuturor.
Nu cred ca este vreunul dintre noi care sa nu fi avut ceva de invatat in ultimele saptamani.
Nu este nici un castigator, nu este nici un invins.
Poate doar organizatia in sine, care iese din aceasta inclestare cu o responsabilitate majora dar si cu sansa de a se regasi in intregul sau.
Plus sprijinul deloc de neglijat a trei lideri marcanti ai partidului.
In ceea ce ma priveste, acum, dupa, sunt gata sa intind mana, sa recunosc ce am gresit si sa astept acelasi lucru de la colegii care m-au contestat.
De asemenea, sa le spun ca sunt primii de care partidul are nevoie in etapa care tocmai incepe, tot asa cum au si dansii nevoie de partid.
Daca exista ceva care sa ne adune pe toti la un loc, aceasta este miza campaniei prezidentiale de la toamna.
Un comentariu:
..."sunt gata sa intind mana, sa recunosc ce am gresit"... "si sa astept acelasi lucru de' la Bucuresti... ca acum 5 ani in urma ???! De ce ?
Nu ar fi mai simplu sa strangi cateva maini care au votat si sa le ceri sa face ceea ce ar fi mai normal : sa-si asume raspunderea pentru care au fost alesi (si sunt platiti) si sa le spui ca nimeni de la Bucuresti nu va rezolva problema !
Trimiteți un comentariu