miercuri, 27 noiembrie 2013

Prinţ şi cerşetor

Ani în şir, cel mai zgomotos politician local în privinţa Autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş a fost domnul Relu Fenechiu.
Multă vreme, l-am luat cu toţii în serios, chiar am crezut că ştie, vrea şi poate.
Prin 2005, a adunat la Iaşi parlamentari de prin toată Moldova şi i-a pus să semneze o proclamaţie pentru aşa-zisul Coridor Budapesta-Odessa.
Eram cu toţii fascinaţi de ideea că am putea avea o autostradă care să lege Iaşul de vestul Europei, deşi era evident că soluţia propusă (o autostradă care pleca din Ungaria, de la Nyíregyháza şi mergea aproape lipită de graniţa de nord a României, pe la Satu Mare – Baia Mare – Suceava, apoi trecea prin Iaşi şi mergea glonţ la Odessa) este inacceptabilă pentru restul moldovenilor, siliţi să urce aiurea până în pod, pe hartă, ca să poată ajunge pe autostrada Vestului.
În plus, aşa cum am şi scris cu foarte mulţi ani în urmă, această propunere era una împotriva interesului naţional al României, întrucât punea Portul Constanţa într-o inferioritate inacceptabilă în raport cu Odessa, devenit brusc portul de la Marea Neagră cu legătură directă pe autostradă cu Vestul Europei.
Fireşte că fantezia nu a ţinut şi, în primăvara anului 2007, adoptam în Parlament propunerea Guvernului, prin care apărea, pentru prima dată, traseul autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş drept soluţie echilibrată a legăturii Est – Vest.
Imperturbabil, domnul Fenechiu ieşea rapid la rampă, proclamând prima victorie a domniei sale în lupta pentru autostradă. Cei care eram aproape de măruntaiele proiectului începeam să înţelegem că domnia sa aplică principiul celui care strigă mai tare.
Încet – încet, orice temă legată de proiectul autostrăzii Est – Vest trebuia să-l aibă, musai, pe domnul Fenechiu în postura de proprietar al proiectului.
La preluarea puterii de către guvernul USL, acum un an, aproape că ni s-a părut a fi firească plasarea domniei sale în fruntea ministerului transporturilor şi, la fel de firesc, am început să ne ambalăm motoarele, cu gândul la iminenta cursă pe autostrada Iaşi – Târgu Mureş – Lumea Largă.
Declaraţii sforăitoare, bătăi cu pumnul în piept, angajamente precise - nimic nu a lipsit din recuzita prezentării domnului ministru drept marele ctitor al autostrăzii neamului moldovenesc.
Au trecut, uşor – uşor, cele 9 luni de ministeriat ale domnului Fenechiu, iar autostrada Iaşi – Târgu Mureş a bătut pasul pe loc, părând că, vorba hâtrului, „când se duce, parcă vine...”.
Plecat din minister, domnul Fenechiu pare a fi asumat brusc mentalitatea de opoziţie şi pozează acum în Gingis Han, călare pe lista de semnături (e adevărat, strânse din ce în ce mai greu) prin care parlamentarii de Moldova susţin, din nou, un amendament la buget pe tema autostrăzii.
Nimeni (cu excepţia viceprimministrului Liviu Dragnea, în Parlament) nu se gândeşte să-l întrebe pe domnul ex-ministru care i-a fost minuscula contribuţie la fericirea autostrăzii Iaşului, atunci când a avut şi pixul, şi cuţitul şi bugetul la îndemâna domniei sale.
A trebuit să vină conflictul ranchiunos pe care domnul Fenechiu l-a iscat, la dezbaterea bugetului pe 2014, cu succesoarea sa la Ministerul Transporturilor, doamna Ramona Mănescu, pentru a afla din gura acesteia nudul adevăr:
Ea a tinut sa ii raspunda lui Relu Fenechiu si pe tema proiectului autostrazii Est-Vest, aratand ca proiectul autostrazii Targu Mures - Iasi nu a fost preluat de Ministerul Transporturilor.
Ea a precizat ca in luna aprilie a fost aprobata trecerea acestui proiect la Ministerul Transporturilor.
"In aprilie era domnul Fenechiu ministru al Transporturilor si se pare ca nu a facut niciun proces-verbal de predare-primire. Trebuia sa semneze, sa incheie acest protocol, pe care nu l-a incheiat", a spus Manescu.
Ministrul a mentionat ca, din punct de vedere juridic, acest proiect al autostrazii Targu-Mures-Iasi nu este in competenta ministerului, pentru ca Relu Fenechiu nu a semnat protocolul cand trebuia.
Ramona Manescu a mai spus ca va cere Autoritatii de Management sa ia in considerare acest proiect, pentru ca, indiferent ca acesta este la ministerul lui Dan Sova sau la Trasnporturi, este un demers important pentru Romania si trebuie sa se realizeze.”
Ca să fie foarte clar despre ce este vorba: răspunzând la gargara zgomotoasă a domnului Fenechiu, pe tema autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş, premierul Victor Ponta a decis în guvern, în luna aprilie, ca această autostradă să nu mai fie în responsabilitatea ministrului delegat Dan Şova, ci să treacă la ministrul transporturilor, domnul Fenechiu, pentru ca acesta să-i poată aplica minunatele soluţii de finanţare despre care tot striga în gura mare că le are.
Acum, din gura actualului ministru al transporturilor, coleg de partid cu domnul Fenechiu, constatăm că domnului ministru de Iaşi aşa de mult i-a păsat de proiectul vieţii, încât nu i-a ajuns mai mult de jumătate din mandatul domniei sale pentru a face minimul gest birocratic de a prelua proiectul, măcar scriptic, la ministerul condus de domnia sa.
Un proces-verbal de o pagină, procedură cerută de lege, prin care Dan Şova semnează că a predat, iar Relu Fenechiu că a primit responsabilitatea legală de a derula proiectul autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş, aşa cum a decis guvernul.
Era condiţia de plecare pentru a putea începe orice mărunt demers sau finanţare în progresul proiectului, la nivelul ministerului transporturilor.
În lipsa acestui banal proces-verbal, toată lumea a ajuns să ridice din umeri (de la unii proiectul parcă a plecat, iar la ceilalţi parcă nu a ajuns...) iar autostrada noastră a rămas jumătate de an înţepenită între scaune capitonate.
Ce să-l mai întrebăm pe domnul Fenechiu, în aceste condiţii, despre alocări de fonduri pe care nu le-a făcut, sau despre orice alt progres al proiectului în timpul mandatului domniei sale...
Trecut înapoi în băncile parlamentului şi aflat în creştere de viteză pe toboganul propriei cariere politice, iată că domnul Fenechiu se pregăteşte de un fel de grevă parlamentară de protest, împotriva propriului guvern, cu prilejul dezbaterii bugetului pe 2014.
În timp ce primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, adoptă calea firească a unui lider politic regional (discuţie de jumătate de oră cu premierul României, cu proiectele Iaşului pe masă, obţinând soluţii punctuale şi concrete inclusiv pentru progresul proiectului autostrăzii în anul viitor) domnul Fenechiu intră într-o luptă de imagine cu propriul guvern, ameninţând cu ... susţinerea prin grevă parlamentară a acestuia!
Pentru omul de pe stradă poate că această abordare pare eroică, sau măcar curajoasă.
Pentru cei care ştim regulile jocului însă, acest comportament este un fel de „Oajdea Reloaded” putându-ne aştepta de acum înainte la demonstraţii de cartier, sau la Mironeasa, împotriva propriului guvern, cerşind publicului câteva voturi naive în plus.
Aceasta este o veritabilă panaramă instituţională – să fii în opoziţie la propria putere, acuzând guvernul tău că nu face exact ceea ce tu însuţi trebuia să faci din acelaşi guvern şi nu ai făcut.
Ceea ce mă frapează cel mai mult la această panaramă, este că exploatează buna credinţă a corpului parlamentarilor PSD de Iaşi, care se văd păcăliţi pe faţă.
După ce au semnat în comun şi cu bună credinţă două amendamente (Aeroportul şi Autostrada) având deplina calitate de iniţiatori în comun, parlamentarii PSD de Iaşi se trezesc remorcă la aşa-zisul de-acum „amendament Fenechiu”, culmea - şi cu banderolă mediatică de grevişti involuntari la braţ, împotriva propriului guvern, fără a le fi trecut vreodată prin cap asemenea demers contraproductiv.
În fapt, parlamentarii PSD de Iaşi sunt alături liderului lor, Gheorghe Nichita, susţinând politic soluţiile constructive şi eficiente negociate de acesta cu premierul.
În plan mediatic însă, publicul larg vede o imagine dublă, cu breaking news de la tribunal, pe de o parte, şi cu parlamentarii PSD de Iaşi, pe de altă parte, care par a fi în spatele haiducului, în luptă cu propriul guvern, întrucât au semnat un amendament care acuma este fluturat de domnul Fenechiu într-un alt context, diferit de cel iniţial.
Este limpede pentru mine, dacă până acum acţiunea politică a domnului Fenechiu, în privinţa autostrăzii, a fost o butaforie de carton, practic goală de conţinut, în prezent aceasta capătă accente hazlii, dar şi contraproductive.
Domnul Relu face grevă, pentru ca Parlamentul să dea bani la Transporturi, pentru o autostradă care a rămas atârnată în cui la alt minister, deoarece domnia sa nu şi-a găsit o jumătate de oră în jumătate de an, ca să o aducă în şifonierul de proiecte al propriului minister...
Pe parlamentarii PSD de Iaşi îi sfătuiesc să fie de-acum înainte grijulii cu propria imagine când mai primesc solicitări de acţiune comună cu domnul Fenechiu. Nu de alta, dar să nu se trezească co-autori la cine ştie ce altă ispravă decât cea pentru care, cu bună credinţă, şi-au dat girul.
Cât despre domnul Fenechiu, nu sunt eu în măsură să-i dau sfaturi şi nici nu mă animă vreo astfel de dorinţă.
Pot doar să-mi amintesc de sfaturile pe care un veteran politician din Iaşi mi le-a dat când am plecat eu însumi senator, în 2004: „Suişurile şi coborâşurile fac parte din viaţă. Distanţa de la prinţ la cerşetor, în politică, poate fi uneori foarte mică. Şi, dacă tot ai pornit pe tobogan la vale, nu fă mişcări bruşte, pentru că va creşte exponenţial viteza!”
Nu m-aş mira dacă, în săptămânile imediat următoare, domnul Fenechiu va descoperi că cea mai rapidă soluţie pentru o legătură sigură a moldovenilor cu Vestul este pe traseul Iaşi – Roman – Bacău – Braşov – Lumea Largă.

Şi, bineînţeles, va răcni din răsputeri că a descoperit America...

Niciun comentariu: