sâmbătă, 9 noiembrie 2013

Matematica bleagă a impotenţei politice

Se împlineşte un an de la lansarea Manifestului USL pentru Iaşi.
Un document – angajament, prin care viitorii parlamentari USL de Iaşi au înţeles să-şi ofere aprioric sprijinul pentru dezvoltarea a 10 dintre proiectele importante ale Iaşului.
Este un gest de bună practică politică, fiind ok atât acest model de angajament, cât şi monitorizarea ulterioară din partea opiniei publice.
Într-o încercare timidă dar lăudabilă, Ziarul de Iaşi ne propune un bilanţ de etapă al Manifestului. Spun lăudabilă, pentru că este singura analiză pe acest subiect pe care am văzut-o în presa locală şi spun timidă pentru că nu a fost asumată o analiză proprie ci s-a dat cuvântul doar subiectivismului inerent al parlamentarilor din cele două tabere politice.
Una peste alta, avem un fel de catalog de note, în care parlamentarii USL joacă poziţional la remiză, iar opoziţia răcneşte bezmetic, de frică să nu i se vadă goliciunea.
Pornesc această postare tocmai de la goliciunea aşa-zisei opoziţii politice din Iaşi, care expediază într-un minut cele 10 proiecte de căpătâi ale Iaşului, cu note de 2-3-4, fără o minimă decenţă de a se ocupa de ele cât de cât obiectiv. Înţeleg, dar nu-l accept, mecanismul psihologic de doi bani al poziţiei acestor oameni mărunţi care, cu foarte mici excepţii punctuale, nu au contribuit în ultimii 4-8 ani nici cât negru sub unghie la naşterea sau progresul vreunui proiect din cele zece.
O să-mi permit să propun eu o analiză pe cele zece proiecte din Manifest, plecând chiar de la modelul indus de Ziar, adică notând motivat pe fiecare proiect în parte şi făcând media la final.
Mai întâi ar trebui să stabilim criteriile de evaluare şi notare.
Este vorba, în opinia mea, de un angajament pe toată întinderea mandatului de patru ani cerut atunci de grupul parlamentar USL şi, pe de altă parte, de nevoia de a vedea cum evoluează proiectele respective în raport cu un calendar imaginar şi obiectiv de implementare. 
Ce au preluat – ce au făcut – unde am ajuns
Ce se vede şi ce aşteptam realist să se vadă după un an.
Nu am putea pretinde că într-un an, un proiect de genul „capitală regională” sau „centru cultural” să fie declarat „finalizat”, în acelaşi înţeles cu a spune „finalizat” despre un proiect precum Bahluiul, la care te uiţi peste balustrada podului şi ai un răspuns cert, alb sau negru.
Prin urmare, analiza mea va da note pentru evoluţia fiecărui proiect în cursul acestui prim an, înţelegând să acord note mari sau maxime pentru proiectele care sunt ţinute clar în trend pozitiv, cu progres palpabil şi cu tendinţă dinamică de avans.
Voi da note orientate spre minim acolo unde nu se simte un drum cert, o preocupare care să treaca dincolo de discursul politic stereotip sau acolo unde distanţa dintre vorbe şi realitate este încă mare.
Aşadar, în ordinea numerelor de pe tricou:
1 - Iaşi, capitală regională
Puţine, doar câteva, din viitoarele regiuni ale României au un statut atât de clar în ceea ce priveşte capitala regională şi liderul politic pregătit să conducă regiunea.
Statutul Iaşului nu poate fi pus cu adevărat  la îndoială de nimeni, în ceea ce priveşte aşezarea capitalei regionale, tot aşa cum absolut nimeni nu pune la îndoială faptul că actualul primar al Iaşului va fi primul lider politic ce va conduce regiunea Moldova.
Aceste două certitudini nu au venit din aer, sau ca o moştenire de la Ştefan cel Mare, ele sunt rodul acţiunii politice ferme din ultimul an a grupului politic condus la Iaşi de Gheorghe Nichita.
Iaşul nu este încă o capitală formală a regiunii, pentru simplul motiv că însăşi regiunea încă nu există, dar în planul informal este limpede şi necontestabil statutul său de lider regional.
În acest prim an al Manifestului pentru Iaşi, s-au stins până la nivel de scâncet pretenţiile absurde ale dreptei domnului Flutur, vizând ruperea Moldovei în două cu ocazia regionalizării administrative.
Acest status de certitudine şi siguranţă este meritul primarului de Iaşi, care a avut forţa politică să-l impună alături de grupul său parlamentar, spre deosebire de ceilalţi politruci din aşa-zisa opoziţie, care i-au cedat liderului lor de la Suceava, unul câte unul, pe rând şi la un loc, tot ce se putea ceda în materie de influenţă politică regională, doar – doar l-or pune pe vreunul dintre ei, cu mâna, şef de partid local.
Pe drumul Iaşului spre statutul său formal şi informal de capitala regională, anul 2013 consider că a fost un an pozitiv, cu trend, cu poziţie câştigată şi cu un raport de progres cert.  Nota mea e de 10 puncte.
2 - Fonduri europene
Aici nu am prea mult timp de pierdut.
Un argument subiectiv – în ultimul an, tema principală de frământare, de aparent disconfort şi, în unele cazuri, de atac politic din presa locală a fost ceva de genul ... „fraate, încă un şantier se deschide în Iaşi!”.
Cred că publicului larg i-ar fi de ajuns şi numai această argumentaţie, ca să i se poată descrie intuitiv volumul fără precedent de fonduri europene care au fost aspirate de municipiul şi judeţul Iaşi în acest an.
Avem însă la îndemână un argument eminamente obiectiv – citiţi acest articol din Evenimentul şi aveţi toate cifrele pentru a da singuri nota maximă pe acest proiect – obiectiv.
Peste un miliard de lei din fonduri UE, un grad de absorbţie cu aproape 30% mai mare la Iaşi decât este media naţională, nimic mai simplu – 10 puncte!
3 - Aeroportul internaţional
După atâţia ani de lamentări cu banii în cont, grupul politic PSD – PNL din Consiliul Judeţean a luat decizia care trebuie şi a alocat aceste fonduri pentru modernizarea Aeroportului, s-au făcut procedurile de licitaţie şi s-a dat ordinul de începere efectivă a lucrărilor.
În paralel, finanţarea din fonduri europene se arată la orizont, urmând să uşureze efortul contribuabilului local şi să ramburseze parte importantă din cheltuielile avansate de acesta.
Un proiect care nu mai are mari obstacole, progres clar, 10 puncte.
4 - Autostrada Est-Vest 
Sincer să fiu, mă furase şi pe mine peisajul în momentul în care părea că acest proiect va fi perla coroanei pentru ministrul din Iaşi, care l-a preluat în portofoliu cu titlu de proiect personal. Îmi şi imaginam cum o să plec în curând de la Iaşi la Tarcău cu 130 la oră şi mă gândeam că singurul inconvenient va fi că nu are timp mămăliga să fiarbă până ajung acasă.
Mă uit acum la o declaraţie politică a domnului ministru, de prin martie anul trecut, unde îşi asuma lansarea cu succes a studiului de fezabilitate pentru autostradă (în 2007-2008) şi lansa în plus ministrului de atunci o provocare concretă – "realizarea completă a exproprierilor de terenuri pentru autostradă în nouă luni, pentru că este perfect posibil, cu o bună planificare şi o implementare eficientă".
Ar fi fost de aşteptat ca primele nouă luni din mandatul noului ministru să însemne măcar realizarea acestui obiectiv de etapă, spre ruşinea predecesorilor săi, cărora li s-a zis că se poate dar nu au făcut-o.
Din păcate, din cele exact nouă luni ale mandatului de ministru al domniei sale, în care ne-am pus atâtea speranţe pentru autostrada Iaşului, nu am rămas decât cu concluzia că SF-ul respectiv este mult umflat, că preţul a ieşit exagerat de mare şi că vom face autostrada, dar după 2020. 
Trendul acestui proiect a fost unul invers, dintr-o certitudine a devenit mai mult o nebuloasă. Parcă bani europeni vor fi, dar nu în cincinalul următor, parcă traseul va fi ăsta dar mai curând îl mutăm pe la Bacău – Braşov, sau nu mai ştiu pe unde, iar între timp fondurile europene s-au îndreptat ferm spre celelalte autostrăzi aflate deja în lucru.
Aici nu pot să acord decât 4 puncte, care semnifică trend negativ, încredere mai scăzută în viabilitatea proiectului decât cu un an în urmă, incertitudine generalizată.
Cred că întreg grupul parlamentar de Iaşi (atenţie, nu am zis doar USL) va trebui să găsească resurse politice de dialog pentru a genera o soluţie stabilă de redresare a singurului mare proiect al Iaşului care se confruntă momentan cu probleme reale şi consistente.
5 – Centrul Intermodal Regional de Transport
Spre deosebire de autostradă, acest proiect de infrastructură de transport se află într-un trend pozitiv, chiar dacă este mai greu de vizualizat sau de înţeles de către publicul larg.
Cu unele modificări necesare dar normale în promovarea oricărui proiect, Centrul Intermodal de Transport Iaşi este în evoluţie bună şi stă pe agenda priorităţilor.
Masterplanul General de Transport al României, aflat în plină dezbatere pentru definitivarea şi aprobarea priorităţilor investiţionale ale României, califică drept prioritarăConstruirea unui terminal intermodal pentru fiecare dintre următoarele zone: Cluj, Iasi, Timisoara, Suceava, București și Brasov. Facilitățile propuse pentru Iași și Timișoara includ dezvoltarea unei platforme de depozitare cu o suprafață maximă a platformei de 10 acri, realizând o conexiune cu terminalul feroviar, conectarea utilităților și asigurarea infrastructurii rutiere necesare.”.
Consider proiectul ca fiind aşezat strategic la locul lui, cu o direcţie clară şi cu suport în strategia naţională, pe baza căreia se vor aloca fondurile în perioada următoare de programare, 2014 – 2020. 
Acord 8 puncte pentru etapa acestui an, motivat de calibrarea lui un pic greşită, ceea ce necesită revizuirea din mers pentru a deveni finanţabil UE.
6 - Spitalul Regional de Urgenţă
Spitalul Regional de Urgenţă – SRU este un proiect pe al cărui viitor act de naştere va sta scris „Vasile Cepoi”. Cei iniţiaţi ştiu că eforturile susţinute pe care le face consilierul premierului pe probleme de sănătate publică au adus proiectul SRU foarte aproape de intrarea în implementare.
În acest moment este cert că SRU va fi făcut, rămânând doar de stabilit pe care din cele două variante de finanţare se va merge în final.
Varianta fondurilor europene este de departe cea mai dorită, fiind şi motivul pentru care proiectul mai rămâne un pic în stand-by, până când UE şi autorităţile naţionale de management pentru fondurile europene vor decide dacă SRU intră sau nu în alocările de fonduri din 2014.
Dacă decizia va fi una pozitivă, proiectul va rămâne unul exclusiv public, finanţat din fonduri europene şi din bugetul naţional.
Dacă priorităţile fondurilor europene se vor îndrepta spre alte domenii medicale decât spitalele de urgenţă regionale (pentru că aceasta este dilema, nu aceea dacă intră Iaşul ori nu în prioritatea zero) atunci un număr însemnat dintre fondurile de investiţii din Top TEN sunt pregătite să participe la licitaţia pentru finanţarea SRU, pe un model pe care nu are rost să-l dezvoltăm aici, dar care înseamnă în esenţă finanţare privată şi plata înapoi în rate pe următorii 25-30 de ani.
Cunoscând tenacitatea, priceperea şi determinarea lui Vasile Cepoi, precum şi multe din detaliile eforturilor de promovare de până acum, ştiu sigur că Spitalul Regional de Urgenţă va fi un succes similar cu cel de la Institutul Regional de Oncologie, dar nu pot să-i acord anul acesta mai mult de 8 puncte, deoarece nu pot convinge publicul larg, cu mijloace regulamentare, că starea proiectului a avansat în realitate mult mai consistent decât se vede. O să-mi rezerv însă dreptul, la o eventuală analiză ulterioară, să reportez cele două puncte lipsă de acum pentru anul viitor.
7 - Festivalul Internaţional al Educaţiei
Proiect asumat de primărie şi realizat concret, direct din primul an. 
Iaşul este primul oraş din România care a organizat un asemenea Festival Internaţional al Educaţiei, remarcabil printr-un concept nou, creativ - acela de „educaţie, cultură şi artă în aer liber” şi, mai ales, „educaţie prin entertainment”.
Întins pe durata a 10 zile, în mijlocul verii, programul FIE Iași 2013 a cuprins toate formele de manifestare culturală și titluri de producții cu notorietate – muzică, teatru, dans, carte, arte plastice, film, întâlniri și prelegeri motivaționale, lecturi, dezbateri şi întâlniri publice, concerte şi recitaluri, ateliere de creaţie şi evenimente artistice dedicate copiilor, manifestări care au evidenţiat într-un mod coerent axa culturală a orașului.
Este suficient să privim aici lista lungă şi solidă de parteneri ai Primăriei în organizarea FIE, ca să înţelegem dimensiunea sa deosebită şi faptul că a reuşit, încă de la prima ediţie, să devină un bun cultural al comunităţii locale.
Fără dubii, 10 puncte.
8 - Hub regional de afaceri
Acest proiect este unul dintre acelea la care este greu de cuantificat evoluţia sau „finalizarea”. Este mai mult o construcţie instituţională, bazată pe asocierea diverselor structuri de afaceri, grupate pe un interes comun sau pe un obiectiv general comun, cu scopul de a capacita atragerea de fonduri şi de a genera dezvoltarea unor anumite domenii.
Bazat pe conceptul de cluster, Hubul Regional de Afaceri este şi rămâne destul de greu de înţeles, de monitorizat şi de evaluat de către publicul larg.
Cu excepţia conferinţei fondatoare a unuia dintre cele patru clustere care ar trebui să compună Hub-ul, nu am văzut nimic altceva semnificativ care să ne stimuleze percepţia pozitivă asupra evoluţiei proiectului.
Dacă şi la Spitalul Regional de Urgenţă, unde cunosc precis stadiul de maturitate al proiectului, am depunctat dificultatea de a avea o vizibilitate clară a publicului asupra stadiului acestuia, la acest punct 8 din Manifestul pentru Iaşi sunt nevoit să acord cu indulgenţă 5 puncte, „de încurajare” ca să citez un clasic în viaţă. Dar, atenţie, un adevărat Hub Regional de Afaceri înseamnă cu mult mai mult decât două conferinţe în care se prezintă construcţii instituţionale abstracte.
9 - Centru cultural şi turistic
Încă din septembrie, atunci când am participat la spectacolul de gală din stradă al Operei, fără să ştiu că voi ajunge azi să scriu despre Iaşi – Centru Cultural, am avut un puternic sentiment de certitudine.
DA, un mare oraş care reuşeşte să scoată în stradă zece mii de oameni la un spectacol de operă şi muzică clasică este un centru cultural! Când actul de cultură coboară la firul ierbii, atrage mii de oameni simpli şi-i uneşte în aplauze pe ritmuri de muzică simfonică, atunci poţi spune fără teamă că trăieşti într-un centru cultural veritabil.
Aici nu este realizarea unui singur an, ci este rodul eforturilor încăpăţânate pe care municipalitatea le-a făcut pentru ca să creeze această apetenţă a publicului pentru cultura în aer liber.
Dacă adăugăm o multitudine de alte evenimente culturale de amploare de pe parcursul acestui an, dacă adăugăm Sărbătorile Iaşului şi investiţiile care dau vizibil tot mai multă frumuseţe şi eleganţă oraşului, putem vorbi fără reţinere despre un pronunţat profil de centru cultural şi turistic pentru Iaşi.
Un obiectiv care nu se „finalizează” niciodată, doar se îmbunătăţeşte continuu şi trebuie să stea în centrul preocupărilor tuturor celor ce deţin puterea politică sau administrativă. În definitiv, acesta este şi sensul Manifestului pentru Iaşi.
O să dau aici 9 puncte, pentru a marca exact acest deziderat – niciodată nu-i suficient, niciodată nu am ajuns la capătul proiectului, întotdeauna trebuie să ne gândim ce mai putem face în plus pentru a consolida acumulările din anii precedenţi.
10 - Finalizarea proiectului de amenajare a râului Bahlui
Paradoxal, deşi actualul proiect (regularizarea, ecologizarea şi betonarea albiei Bahluiului) se finalizează în termen, până la sfârşitul acestui an, fiind una dintre cele mai vizibile realizări ale acestui an, nu o să acord cele 10 puncte pentru USL (pentru că, nu-i aşa, punctăm prestaţia USL pentru proiect şi nu proiectul în sine).
Vreau să penalizez în acest fel dezinteresul manifestat de „aripa CJ” din USL pentru proiectul zonei de agrement Bahlui. A trebuit să treacă un an de inacţiune din actualul mandat al CJ pentru ca, sub presiunea ritmului din şantier, domnul preşedinte să scape dizgraţios de proiect, acuzând zgomotos într-o bună zi că acesta ar fi o himeră a celor dinaintea lui, ca nu sunt prevăzuţi bani, etc.
Vorbim despre un proiect care avea în spate, la cheie, două hotărâri de guvern, trei hotărâri ale Consiliului Judeţean şi un studiu de fezabilitate aprobat deja de aproape doi ani.
Pare un deja vu faptul că, pentru a doua oară în viaţa proiectului Bahlui, a intervenit imediat municipalitatea, care a cerut şi a preluat proiectul la Primărie, urmând să-l finanţeze începând de anul viitor alături de proiectele sale. Prima dată a fost, cum se ştie, în martie 2011, atunci când unii dintre parlamentarii portocalii se dădeau de ceasul morţii să blocheze pornirea şantierului pe Bahlui la timp, iar primarul a dat ajutorul decisiv la deblocarea situaţiei.
Dacă acum proiectul Bahlui este în siguranţă, în curte la Primărie, nu înseamnă că acest punct 10 din Manifestul pentru Iaşi a fost respectat în spiritul său – „toţi pentru cele zece proiecte!”.
Prin urmare, la un proiect ce-şi finalizează prima etapă de nota 10, acord numai 8 puncte pentru USL.

Catalogul:
1. Iaşi, capitală regională                                        10
2. Fonduri europene                                                10
3. Aeroportul internaţional                                    10
4. Autostrada Est-Vest                                               4
5. Centrul Intermodal Regional de Transport      8
6. Spitalul Regional de Urgenţă                                8
7. Festivalul Internaţional al Educaţiei                 10
8. Hub regional de afaceri                                         5
9. Centru cultural şi turistic                                       9
10. Finalizarea proiectului Bahlui                            8

Media analizei mele: 8,20

Aceasta a fost analiza (opinia) mea pentru primul an al Manifestului pentru Iaşi. Poate fi subiectivă, poate fi eronată pe alocuri, dar este o opinie argumentată. 
Spre deosebire de matematica bleagă şi ipocrită, caraghios şmecherească, a unora din parlamentarii aşa-zisei opoziţii de la Iaşi, pe care, dacă-i scuturi bine şi-i întrebi ce a rămas în urma lor dupa un mandat parlamentar la putere, în afară de „...ăăă...” nu vei putea obţine mai nimic.
Dar, când sunt invitaţi ca măcar o dată pe an să facă efortul de a evalua cu gura cele zece proiecte importante ale Iaşului, aruncă din rever o notă de 3,75 şi ţi-o explică drept un savantlâc „obiectiv şi matematic” - Guvernul ar fi raportat nuş-ce indicatori întârziaţi pe angajamentele cu FMI...

Bleah...

Un comentariu:

robert iordache spunea...

futete-ar lumea in gura de labagiu obosit ce esti