Pe 9 ianuarie 2009, am primit de la premierul Emil Boc vestea cea frumoasa, ca mi-a semnat numirea in functia de secretar de stat la Mediu.
Un inceput de drum, sub semnul vremelniciei, de care n-am uitat niciodata.
Este randul meu acum sa-i raspund premierului, tot personal, dupa o experienta fabuloasa, intr-un moment greu al echipei guvernamentale.
Jumatate dintre noi trebuie sa plecam din functie, din solidaritate cu toti romanii afectati de constrangerile crizei.
Este chiar un moment de solidaritate, atat din partea celor care raman, cat si din partea celor care pleaca.
Am fost bucuros la numire, nu pot fi suparat pe nimeni la finalul mandatului.
Numai in pielea premierului sa nu fii in aceste momente!
Trebuie sa multumesc pentru incredere tuturor celor care m-au sustinut ca sa ajung in aceasta pozitie, celor care m-au sustinut in timpul mandatului, precum si celor care au crezut pana in ultima clipa ca nu e finalul.
Dupa cum trebuie sa multumesc si grupului celor patru colegi parlamentari de Iasi care s-au straduit, tot pana in ultima clipa, sa fie altfel.
Cand castigi, habar n-ai ce-ai pierdut.
Cand pierzi, nici nu stii ce-ai castigat!
3 comentarii:
Intradevar trecem prin vremuri de criza, dar politicienii din ziua de azi sunt cei mai nasoli din istoria Romaniei.
Chiar nasoli rau, Florine! Va zic eu cum e treaba cu politicienii: daca esti director de scoala la un partid iar fondurile vin de la anumityi in alt partid, nu mai vezi fonduri. Daca te duci cu un proiect la primarie si tu esti dintr-un partid si ei din alt partid, nu mai vezi proiectul...
Apreciez ca mi-a aparut instantaneu comentariul. Pe alte bloguri de politicieni, nu vezi comentariul...baga filtre si lasa comentariile care le convin
Trimiteți un comentariu