Tuvalu

Simteam nevoia de a incepe postarile despre Copenhaga cu o prezentare succinta a fondului - ce e cu aceste schimbari climatice si ce putem face? Ce se vrea la Summit si care sunt factorii de blocaj?

Am tot intarziat, negasind usor cheia unei prezentari simple si fara prea multe date tehnice, greu comestibile.

Cred ca cea mai sugestiva introducere a temei este Tuvalu.

To be or not to be!

Una din cele mai emotionante declaratii politice la tribuna Conferintei ONU de la Copenhaga a fost cea a reprezentantului Tuvalu. Care a izbucnit in plans la microfon, la finalul discursului.

Mare parte din sala, indiferenta la mesajul unui pitic exotic, nu a inteles ce se intampla.

Doar o rumoare nedumerita - ce s-o fi intamplat?

Dupa cateva ore, a aparut in circulatie textul discursului si rumoarea nedumeririi s-a transformat in rumoarea materializarii mizei profunde a Summitului.

In esenta, mesajul a fost acesta: "Daca voi, statele lumii, nu faceti ceea ce trebuie acum, tara mea dispare de pe harta si populatia tarii mele va fi inghitita de ocean. Va rog, salvati tara mea!"

E usor sa gasiti detalii pe net, cu privire la micutul stat insular din Pacific.

Important este caracterul absolut material al crizei climatice, atunci cand intelegem ca o tara, fie ea si a treia cea mai mica din lume, respectiv un popor, la fel de apropape cel mai mic din lume, pot dispare de tot, daca nu ne schimbam fundamental comportamentul, la nivel global.

Daca nu limitam incalzirea globala la cel mult +2 grade Celsius, pe medie, fata de perioada preindustriala, Tuvalu va fi distrus de ocean, mai devreme sau mai tarziu.

Chiar in centrul complexului Bella Center, locul Summitului, un stand la fel de micut ca si proprietarul sau - Tuvalu.