Har

Am primit pe mess.
Nu stiu de ce, dar ma misca...

ESTE HAR...
- să iubeşti fără să fii iubit…
- să slujeşti fără să fii preţuit…
- să dăruieşti fără să ţi se mulţumească…
- să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască…
- să ierţi fără să fii iertat…
- să-l susţii pe cel care te-a lepădat…
- să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit…
- să crezi deşi nu vezi faţă în faţă…
- să crezi deşi nu eşti deplin lămurit…
- să investeşti clădind fără speranţe…
- să taci pentru a nu face rau aproapelui…
- să vorbeşti de dragul adevărului…
- să înduri fără să murmuri, fără să cârteşti….
- totul să-ţi aparţină, dar tu de toate bucuros sa te lipseşti…
Luptă-te, suflete, ca să primeşti acest har!

Cutremurator de linistitor.

Si, a fost un pui de cutremur, numai bun de purjat nelinistile adancului, ca sa nu se lase, mai tarziu, cu o nemultumire majora.

Au ramas nelinistile (in parte firesti) la suprafata.

Unele din ele chiar hazlii.

Spre exemplu, un bun prieten de bloggerit, care era foarte nemultumit de doua chestii: dupa cutremur nu au iesit oficialii sa ne linisteasca dar a iesit unul Marmureanu, care a batut campii:

("La vorbe se pricep de minune. Dar cand trebuie sa vorbeasca, tac. De la cutremur a trecut o ora. Televiziunile dezbat intens subiectul, dar pana acum n-am zarit nici o voce de oficial care sa ne linisteasca. Sau dimpotriva, daca exista motive serioase sa ne ingrijoram. Gheorghe Marmureanu, cel de la Fizica Pamantului, a intervenit pe Realitatea TV. Ca sa bata campii. Dar care-i problema, a intrebat mirat domnul Marmureanu! Nici o problema, dom' director, s-a zguduit putin pamantul. Ce mare scofala? Dumneata iti faci serviciul, noi doar ne speriem! Diviziunea muncii, ce naiba!")

Hai sa recapitulam, ca sa fiu sigur ca am inteles:

- in ora de dupa cutremur, ar fi fost de dorit sa iasa la TV oamenii politici si sa vorbeasca (cu multa profunzime, fireste) despre ce a fost si ce va fi. Ocazie cu care, lumea speriata din strada, inclusiv din Tatarasi, s-ar fi intors in casa, plina de incredere ("acea" incredere, desigur).

N-au iesit, nemernicii, lasandu-ne plini de angoase.

- pe de alta parte, iese unul Marmureanu - specialistul numarul unu din Romania pe fizica pamantului - si ne spune cu nesimtire ca nu-i nici o problema, ca 5,3 grade sunt numai bune sa mai faca liniste pe-acolo, prin maruntaie, si ca nu vor fi replici majore, nu e nimic ingrijorator, ba chiar dimpotriva!

Cutremurator de linistitor.

Ce tupeu pe el, auzi!

Tocmai cand mogulii reglasera din teava, in 5 minute, o intreaga isterie a dezastrului, intr-un moment si pe un subiect care mai reuseste sa agite sufletele de romani, spre deosebire de isteria politica TV din fiecare zi.

--------------------------------------------------------

PS - "In urma cutremurului de pamant produs pe data de 25.04.2009, nu s-au semnalat avarii ale constructiilor si amenajarilor hidrotehnice de aparare contra inundatiilor.".

Altii care n-au treaba, de la Dispeceratul Ministerului Mediului.

Scuze de Paste

Am fost in aceasta seara la o emisiune televizata.

Un sfert de ora am discutat numai despre controversa Carlan - Simirad, in legatura cu declaratiile mele de anul trecut, privind Securitatea.

In pauza emisiunii, am avut o revelatie si am luat, pe loc, o decizie radicala.

Mi-am cerut scuze domnului Simirad si familiei dumisale, pentru declaratiile facute acum un an.

Simt nevoia sa ma explic succint.

Exact in urma cu un an, cu 5 saptamani inaintea zilei votului de la locale, am cerut in scris CNSAS verificarea celor mai importanti 5 candidati din judetul Iasi, inclusiv subsemnatul.

Cerere simpla, curata, potrivit legii, fara nicio insinuare la adresa cuiva.

Obligatie simpla, curata, potrivit legii, ca CNSAS sa ofere publicului verdicte clare, inainte de ziua votului.

Tacere totala.

In penultima zi de campanie, am decis sa-mi asum disconfortul personal de a oferi eu insumi publicului larg anumite chestiuni, despre care am luat cunostinta treaba mea cum.

Disconfort, pentru ca a trebuit sa infrunt prezumtia banala de "balacareala de campanie", fiindu-mi interzis, potrivit legii sigurantei nationale, sa dezvalui tertilor orice document din categoria celor clasificate, daca l-as fi avut, indiferent cum as fi ajuns in posesia lui.

Am putut doar valorifica dreptul de a vorbi despre acele lucruri care, potrivit legii CNSAS, sunt esentialmente declasificate si la dispozitia publicului.

Am cerut institutiilor statului sa verifice si sa clarifice, in fata opiniei publice, cu probele de rigoare, situatiile despre care eu am vorbit.

Alb, sau negru.

Minciuna sau adevar.

A trecut, de atunci, fix un an.

Un an, in care asupra celor doi politicieni despre care am vorbit atunci a planat suspiciunea.

Suspiciune nevalidata si necontrazisa de institutiile competente.

In acelasi timp, un an in care asupra mea a planat suspiciunea.

Suspiciune nevalidata si necontrazisa de institutiile competente.

Am avut, asta seara, cel putin trei motive pentru care sa-mi cer scuze familiei domnului Simirad, pentru un gest politic pe care acum il consider eronat, nefolositor, in contradictie cu lumea in care traim.

Iata motivele mele:

1) Desi publicul larg a luat cunostinta de informatiile prezentate de mine acum un an, cei doi politicieni au fost alesi prin vot direct si uninominal. Inseamna ca, la 20 de ani dupa revolutie, aceste lucruri chiar nu mai conteaza pentru ieseni. Sau, in tot cazul, au fost iertate.

2) Desi institutiile statului au obligatii clare in acest sens, a trecut fix un an de tergiversari, timp in care, paradoxal, am fost cu totii lasati in starea de mijloc in care nimeni nu are dreptate si nimeni nu minte. Este deja mult prea tarziu, nici nu ne mai intereseaza, defapt, cine are dreptate si cine minte.

3) Suntem, inca, in zi de Paste si este mai mult decat suficient atat, ca sa inchidem un subiect care nu face nimanui placere.

Cer scuze asadar, domnului Simirad, familiei sale cat si publicului larg.

Fara a avea intentia ca aceste scuze sa produca vreun efect juridic pe undeva.

Pur si simplu pentru linistea noastra, a tuturor, intr-o lume pregatita sa ne primeasca asa cum suntem.

P.S. Ca si alta data, n-o sa fac presei nicio alta declaratie sau comentariu.

Emisiunea si postarea de fata sunt arhisuficiente, pe un subiect deja inchis public.

Un interviu de om stresat

Saptamana trecuta, Marius Parciu mi-a luat un interviu "apolitic".
Cu linistea de dupa Paste, constat cat de stresat pot fi uneori, sub presiunea timpului si a problemelor curente.
Vorba titlului - uneori ma intalnesc cu mine pe strada si nu ma recunosc!
Multumesc, Marius!

Vacanta de Paste

De peste 3 luni imi doresc o vacanta de Paste intr-un loc ce-mi este drag.
Am avut noroc de vreme buna, asa ca iata-ma in mult-dorita mea vacanta.
Acasa, in gradina din Bucium.
Acolo unde ajung atat de rar sa pot sta cateva ore tihnit, incat chiar mi-e dor.
Gazonul s-a trezit la viata, pomii au inflorit instantaneu, imediat ce soarele si-a dat drumul la caldura in forta.

Magnolia si arbustii au colorat si ei peisajul, in cautare de albine flamande.

Fantana chiar are apa, la doi metri jumate, si din ea irigam toata gradina.

Puiul de mesteacan e gelos - pe el nu l-am laudat.Chestiunile alea lunguiete, de cativa cm, sunt florile lui.

Pentru cand voi termina cu politica, mi-am pregatit retragerea la o banca. Sub salciile din fundul gradinii.

Pe cerdacul ca la Tarcau ...

... a venit iepurasul!

Va mai aduceti aminte, din copilarie, cum cautam ouale rosii prin tufele de iarba abia inverzite? Intotdeauna mergea in fata Eugen, fratele, mai mare cu sapte ani decat mine, si avea grija sa tot "posteze" ouale, numai bine sa le gasesc din prima. I le dadeam sa le tina, le ascundea din nou prin iarba, si uite asa, dupa ce le gaseam de vreo 20 de ori, nu ma prindeam ca ajungeam in casa tot cu cele 5-6 oua "de serviciu"...

Daca iepurasul ne-a adus oua rosii, cozonacul trebuie sa ni-l facem singuri. Asa ca incingem cuptorul si umplem valea cu mirosul de copt.

Eu sunt Fifi, papagalul, am 12 ani si ma bucur de primavara, in libertate conditionata.

Eu nu sunt un punct, cum vi se pare, ci sunt Brotacelul. Fac plaja, oracai peste gard cu prietenii din curtea vecinului si astept sa ne dea astia apa la piscina.

Eu sunt Zirra si nu mi-au placut niciodata iepurii (au urechile alea oribile) si nici ouale rosii.

Sunt, in genere, o doamna cocheta. Imi ingrijesc blana tot timpul si sunt mandra de ea.

Derbedeii astia de baieti, motanii adica, pentru ca umbla prin toate tufele, si-au facut blana numai dupuri. Asa ca au fost sanctionati cu tunsul zero!

Suntem taare suparati!

Pusca si cureaua lata, ce de-a par aveam odata!

Cu mic, cu mare, toata trupa va dorim Paste fericit!

Prima intalnire cu procurorul ...

... ar putea fi si penultima.

Ca sa ne mai intalnim o data, de bun ramas.

Am avut azi o prima si scurta intalnire procedurala cu procurorul de caz, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe plangerea prealabila depusa de domnul Simirad in iunie 2008, in legatura cu declaratiile mele privind suspiciunile de colaborare cu vechile structuri.

Am depus un documentar complet cu privire la declaratiile politice si procedurile pe care le-am facut in aprilie - mai 2008 in aceasta chestiune.

Potrivit procedurii legale, procurorul urmeaza sa se pronunte pe exceptia imunitatii parlamentare, avand in vedere ca vorbim despre declaratii politice facute in exercitarea mandatului de senator, iar Constitutia nu permite ca aceste declaratii politice sa faca obiectul unei actiuni penale.

Prin urmare, sunt intrunite toate conditiile pentru ca, la urmatoarea intalnire, sa fie comunicata solutia clasarii cauzei, fara a mai intra pe fondul chestiunii.

P.S.

Rog presa locala sa nu insiste in a-mi solicita alte declaratii.

Suntem in saptamana mare.