A implinit 82 de ani, dupa ce a trait razboiul, plus 5 ani de lagar rusesc, la minele de carbuni din Kramatorsk.
Lagarul - pentru vina de a fi etnic german: purta, la 18 ani, numele bunicilor mei - Klein.
Prin urmare, VINOVATA!
Cat de apropiate or fi alegerile, am facut ceea ce fac in fiecare an, de 5 Octombrie: am fost la mama, la Tarcau.
Cum trebuia sa ajung azi si la Bucuresti, am stat o ora, ne-am bucurat de ziua cu pricina si am plecat spre Iasi.
Cu masina - Peugeotul 407, de care sunt la fel de indragostit, dupa doi ani, ca si in prima zi.
Ploua torential, uneori cu draci.
Intre Piatra Neamt si Roman, o Dacie sede frumos pe sant.
Semn ca nu-i de glumit cu asfaltul ud.
Mai merg doua minute si, pe stanga, un Renault bej iesit pe camp, foarte de curand.
Banuiesc asta (ca-i de curand), pentru ca EL tocmai o strange la piept pe EA, in ploaie, pe marginea soselei, incercand sa o linisteasca.
Imi spun, in gand, ceva de genul "ce v-a apucat, fratilor, pe toti?!?".
N-apuc sa primesc raspunsul: in timp ce eram chiar in dreptul norocosilor scapati din Renaultul de Cluj, din curba din fata mea apare de-a curmezisul un Logan, in plin derapaj de spate, calare pe banda mea de mers!!
Cu viteza si hotarat sa vina peste noi.
Catana batrana, sofer de 21 de ani, aplic regulamentul: volanul strans teapan, din pozitia "10 si 10 minute", nu miscari bruste, nu frana la fund ci doar atat cat nu risti ruperea aderentei.
Trag treptat spre limita dreapta a drumului, adica spre stejarul de pe sant.
Nici o sansa de scapare: izbitura ferma a Loganului in roata mea din stanga fata, apoi o secunda de intuneric, apoi trei pocnituri ca de pusca (sau, mai binecunoscute, ca pocniturile de artificii grele, apropiate de zgomotul pungilor de hartie umflate si sparte in pumn) - ne-au explodat in jurul nostru air-bagurile.
Urmatoarea informatie relevanta - suntem calare pe sant, ne izbim stanga - dreapta, ca pe topoganul de la mare, si mergem sanie, cu oarecare stabilitate, data de greutatea masinii.
Se apropie vertiginos urmatorul stejar, fix in fata noastra!
Il busim si ne oprim.
Chiar asta i-am si zis Mihaelei, aflata in dreapta mea, pe locul acela: "gata!".
Din toate gaurile din bord iese un fum albicios, cu miros ca de plastic prajit.
Primul gand este ca luam foc, apoi dau semnalul de calmare: este pudra de talc din air-baguri.
Centurile de siguranta sunt fleasca: resorturile din stalpii masinii nu mai functioneaza, fiind evident date peste cap de smuncitura.
Usa mea este blocata in malul santului, in timp ce usa Mihaelei nu poate fi deschisa dinauntru. Sau este prea grea, asa cum este ea orientata in sus si cu pozitie imposibila sa o impinga.
Apare cineva din exterior, trage de usa si o deschide.
Mihaela sare cu greu afara, desculta, in noroi.
Al dracului reflex, pun cutia de viteze in pozitia "Parcare" (habar nu am cand, dar mai tarziu am constatat ca asa am lasat-o) iau contactul si ies si eu.
Familia din Renaultul de la Cluj a si uitat de necaz: sunt in jurul nostru si ne ajuta sa iesim din masina. Ca si cum ar fi vrut cineva sa le spuna ca intotdeauna se poate si mai rau.
Clientul meu, omul cu Loganul, s-a rasucit de jur imprejur si a ramas pe sosea, pe banda mea, fix pe dos fata de pozitia lui de mers.
A avut un noroc chior: a primit lovitura in coltul din stanga fata, si nu frontal, ceea ce a descarcat impulsul intr-o rotatie a masinii si nu intr-o busitura surda, intr-un raport de doi la unu in privinta greutatii masinilor (Peugeotul meu trage vreo doua tone).
Despre noi, ce sa mai zic: am vazut-o cu ochii.
Ceea ce ni se pare incredibil este detasarea cu care am trait filmul, amandoi.
Nici un sunet, nici un gest din alea ca in filme, cu mainile pe sus si cu viata revazuta intr-o secunda.
Nici o panica, pina haat, dupa ce am iesit din masina (cand, bineinteles, am reluat faza cu EL, care o consoleaza pe EA).
Pur si simplu o namila alba in fata noastra, din ce in ce mai putin loc, din ce in ce mai sigur ca ne busim, buf, poc-poc-poc, zdruncinaturi si hurducaturi, busitura de copac si apoi mirosul de talc.
Si oala de lut, cu lapte acru, de la Tarcau, absolut intacta!
Semnul cel mai clar ca mai avem multe de invatat de la frantujii lui Peugeot: stiti cu ce sunt tapetati toti sacii air-bagurilor, de jur imprejurul masinii?
Uitati-va in poza, dar pun pariu ca nu v-ati gandit: cu insusi Smiley!!!
Adica, treaba-i clara - dupa ce ai dat cu capul de toti peretii, santurile si copacii, daca mai traiesti, si mai vezi, si mai intelegi, atunci nu mai poti face altceva (daca esti normal la cap) decat sa te bucuri.
Zambeste!
Smile!!
Plecam cu politistul, la postul din comuna, sa facem actele.
"Clientul" meu cu Loganul, medic veterinar de pe la Girov, ma tot intreaba: de unde sunteti, de unde va cunosc, etc.
Rad spre el si are o revelatie.
Spune apasat: Dan Carlan?
Da.
Fraate, peste cine era sa dau! Am terminat facultatea la Iasi, va stiu.
Asta e, lumea e mica.
Intre timp vine Costi, de la Iasi, incarcam bagajele, vine si platforma, incarcam masina si plecam spre casa.
Pot spune ca i-am facut mamii un cadou pe cinste: m-am nascut a doua oara!
Sau, cum spun americanii - a fost prima dintre zilele care mi-au mai ramas de trait!
Dar, ziua nu s-a terminat.
Un telefon duminical la domnul Rebegea (comandantul de la Aeroport) si primesc vestea cea buna: am facut rost de un loc la avion, pentru cursa de seara, ca sa ajung totusi la Bucuresti, chiar daca masina mea este terci.
Ajung la aeroport punctual, exact la 18.30, ca si cum este o zi perfecta.
Vocea de la microfon ne anunta ca, din cauza conditiilor nefavorabile de la Iasi, avionul ce vine din Bucuresti va ateriza, in 5 minute, pe aeroportul din Bacau.
Peste jumatate de ora, aceeasi voce ne anunta ca, tot datorita conditiilor nefavorabile de la Iasi, avionul va ateriza la Bacau ... in cateva minute.
Dupa un alt sfert de ora, din cauza conditiilor nefavorabile de la Bacau, avionul este trimis ... la Otopeni, de unde a venit.
Dupa care, usurarea finala: cursa a fost anulata, plec acasa si mananc lapte acru de la mama. Daca n-o fi, saracul, lapte batut!
Si va scriu si voua povestea, ca sa va fie clar: cand e sa mori, nici dracu' nu te scapa, dar daca e sa traiesti, se rezolva!
Ca si in politica.
Sa traiti!
Socul l-am primit in roata, care a preluat grosul, chiar daca s-a facut pilaf.
Daca venea 20 de cm mai in spate, in portiera mea, era alta poveste...
Schema de joc.
Smile!
Schema de joc.
Smile!
9 comentarii:
Intr-adevar, mare noroc.. Si povestea este spectaculoasa, numai buna de spus la nepoti. Poate ca cel de sus are un plan pentru dvs. si va transmite ca ar fi bine sa va folositi de aceasta a doua sansa acordata.
Felicitari pentru modul de prezentare al intamplarii!
Pe parcursul a catorva minute, am fost in trecut, in mintea si sufletul dvs.,am trait si simtit toata intamplarea.
Dupa mine, nu e vorba de un plan al lui Dumnezeu sau de o a doua sansa (referitor la ceea ce a spus Tomis), ci mai degraba cred ca viata este asa cum ti-o faci! Nu Dumnezeu ne traseaza drumul pe care trebuie sa mergem, ci noi il alegem si il urmam; Dumnezeu ne ajuta sa reusim in ceea ce ne propunem, si mai mult ca sigur - dvs. mai aveti multe de facut pe lumea aceasta. Sunteti un om cu suflet foarte mare, ajutand pe ceilalti nu din mila, din interes sau datorie, ci mai degraba dintr-un sentiment launtric de iubire frateasca si Dumnezeiasca; un senator care-si iubeste iesenii, pe care-i si reprezinta cu cinste si onoare. Multumim lui Dumnezeu ca sunteti bine, sanatosi(dvs. si Mihaela) . E un semn ca oameni ca dvs. merita, au pentru ce si de ce sa traiasca !
MULTA SANATATE SI DOAMNE AJUTA IN TOT CEEA CE VA PROPUNETI!
Catalina, era doar o vorba, nici eu nu cred ca exista un plan ad-literam pentru fiecare, asta depinde oricum de punctul de vedere din care privesti lucrurile.
Logic ca Dumnezeu te ajuta, dar nu-ti pune in traista.
dumnezeu a fost mai jos....
acum, dincolo de acele clipe, ai primit poate cel mai frumos dar... cateva clipe in plus cu laptele acru al copilariei :)... care face cat toata politica, basestii, nichitii, taricenii la un loc... pentru ca in laptele acela e adevarata viata si adevarata fericire... si poate de aceea a fost asa, ca d-zeu era mai jos in acea zi...
frumos scris si la multi ani pentru mama. bunica a implinit ieri 80 de ani... ce fete tinere nu?:)
Tomis si Catalina, multumesc pentru mesaj si pentru aprecieri.
Grui, oricine-ai fi, iti multumesc pentru ca ti-ai creat cont de blogger ca sa-mi scrii.
Sa stii ca a fost (pe bune) cel mai profund si emotionant mesaj pe care l-am primit dupa accident.
Pentru ca ai depistat filonul de nostalgie care ma leaga, prin oala de lapte acru, de satul acela amarat, dar cel mai frumos pentru mine - Bratesul in care m-am nascut.
Oala de lapte are povestea ei.
Mihaela a fost sanctionata, inca de la plecarea de la mama, sa tina la picioare sacosa cu oala de lapte, ca sa nu se rastoarne.
Asa ca, pina la urma, si-a petrecut drumul cu sacosa tinuta de haturi. Nu i-a dat drumul nici in momentul busiturii, astfel ca, intr-un fel, "s-a tinut" de sacosa, ca si cum o putea ajuta la ceva.
A fost hazliu sa vedem totul varza in jurul nostru, dar oala intreaga, in picioare si cu laptele nevarsat.
Probabil ca, intr-adevar, acolo era ascuns secretul nostru...
Multumesc, inca o data, tuturor.
cati de grui cunoasteti?... :)... suntem cunostinte vechi....
Bine ca ati scapat cu bine. Acum doi ani am trecut printr-un incident asemanator tot cu un Peugeot. Masina s-a comportat remarcabil. Cu toate ca a ost dauna totala eu si pasagerul am avut doar zgaraieturi. Asa ca mi-am luat tot Peugeot.
Domnule Carlan, pentru ca va iubiti masina, indraznesc sa va spun ca sunteti bine venit in Club Peugeot Romania (www.clubpeugeot.ro). E un club, neafiliat la vreun organism oficial Peugeot, al celor ce apreciaza marca franceza.
Dumnezeu sa va dea sanatate.
Incalcita mai este viata cateodata ...
Si drumul arata bine ...
Asa e ! Aveti zile !
E un semn ca trebuie sa traiti fiecare clipa cu intensitate maxima .
Ma bucur ca sunteti bine .
La multi ani mamei !
Buna ziua!Sunt Gabriela Ungureanu,presedinta organizatiei de femei PD-L Scheia-Suceava.Am incercat sa fac rost de numarul dumneavoastra de telefon dar n-am reusit.Va rog,daca nu cer prea mult,sa ma sunati la tel 0730018913
Va multumesc anticipat!
Trimiteți un comentariu