Ani în şir, cel mai zgomotos politician local în
privinţa Autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş a fost domnul Relu Fenechiu.
Multă vreme, l-am luat cu toţii în serios, chiar am crezut că ştie, vrea şi poate.
Prin 2005, a adunat la Iaşi parlamentari de prin toată
Moldova şi i-a pus să semneze o proclamaţie pentru aşa-zisul Coridor
Budapesta-Odessa.
Eram cu toţii fascinaţi de ideea că am putea avea o
autostradă care să lege Iaşul de vestul Europei, deşi era evident că soluţia
propusă (o autostradă care pleca din Ungaria, de la Nyíregyháza şi mergea aproape lipită de graniţa de nord a României, pe la
Satu Mare – Baia Mare – Suceava, apoi trecea prin Iaşi şi mergea glonţ la Odessa)
este inacceptabilă pentru restul moldovenilor, siliţi să urce aiurea până în
pod, pe hartă, ca să poată ajunge pe autostrada Vestului.
În plus, aşa cum am şi scris cu foarte mulţi ani în
urmă, această propunere era una împotriva interesului naţional al României,
întrucât punea Portul Constanţa într-o inferioritate inacceptabilă în raport cu
Odessa, devenit brusc portul de la Marea Neagră cu legătură directă pe
autostradă cu Vestul Europei.
Fireşte că fantezia nu a ţinut şi, în primăvara
anului 2007, adoptam în Parlament propunerea Guvernului, prin care apărea,
pentru prima dată, traseul autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş drept soluţie
echilibrată a legăturii Est – Vest.
Imperturbabil, domnul Fenechiu ieşea rapid la rampă,
proclamând prima victorie a domniei sale în lupta pentru autostradă. Cei care
eram aproape de măruntaiele proiectului începeam să înţelegem că domnia sa
aplică principiul celui care strigă mai tare.
Încet – încet, orice temă legată de proiectul
autostrăzii Est – Vest trebuia să-l aibă, musai, pe domnul Fenechiu în postura
de proprietar al proiectului.
La preluarea puterii de către guvernul USL, acum un
an, aproape că ni s-a părut a fi firească plasarea domniei sale în fruntea
ministerului transporturilor şi, la fel de firesc, am început să ne ambalăm
motoarele, cu gândul la iminenta cursă pe autostrada Iaşi – Târgu Mureş – Lumea
Largă.
Declaraţii sforăitoare, bătăi cu pumnul în piept,
angajamente precise - nimic nu a lipsit din recuzita prezentării domnului
ministru drept marele ctitor al autostrăzii neamului moldovenesc.
Au trecut, uşor – uşor, cele 9 luni de ministeriat
ale domnului Fenechiu, iar autostrada Iaşi – Târgu Mureş a bătut pasul pe loc,
părând că, vorba hâtrului, „când se
duce, parcă vine...”.
Plecat din minister, domnul Fenechiu pare a fi
asumat brusc mentalitatea de opoziţie şi pozează acum în Gingis Han, călare pe lista de
semnături (e adevărat, strânse din ce în ce mai greu) prin care parlamentarii
de Moldova susţin, din nou, un amendament la buget pe tema autostrăzii.
Nimeni (cu excepţia viceprimministrului Liviu
Dragnea, în Parlament) nu se gândeşte să-l întrebe pe domnul ex-ministru care i-a
fost minuscula contribuţie la fericirea autostrăzii Iaşului, atunci când a avut
şi pixul, şi cuţitul şi bugetul la îndemâna domniei sale.
A trebuit să vină conflictul ranchiunos pe care
domnul Fenechiu l-a iscat, la dezbaterea bugetului pe 2014, cu succesoarea sa
la Ministerul Transporturilor, doamna Ramona Mănescu, pentru a afla din gura
acesteia nudul adevăr:
„Ea a tinut sa ii raspunda lui Relu Fenechiu si pe
tema proiectului autostrazii Est-Vest, aratand ca proiectul autostrazii Targu Mures - Iasi nu a fost preluat de Ministerul
Transporturilor.
Ea a precizat ca in luna aprilie a fost aprobata trecerea
acestui proiect la Ministerul Transporturilor.
"In aprilie era
domnul Fenechiu ministru al Transporturilor si se pare ca nu a facut niciun
proces-verbal de predare-primire. Trebuia sa semneze, sa incheie acest
protocol, pe care nu l-a incheiat", a spus Manescu.
Ministrul a mentionat ca,
din punct de vedere juridic, acest proiect al autostrazii Targu-Mures-Iasi nu
este in competenta ministerului, pentru ca Relu Fenechiu nu a semnat protocolul
cand trebuia.
Ramona Manescu a mai spus
ca va cere Autoritatii de Management sa ia in considerare acest proiect, pentru
ca, indiferent ca acesta este la ministerul lui Dan Sova sau la Trasnporturi,
este un demers important pentru Romania si trebuie sa se realizeze.”
Ca să fie foarte clar despre ce este vorba: răspunzând
la gargara zgomotoasă a domnului Fenechiu, pe tema autostrăzii Iaşi – Târgu
Mureş, premierul Victor Ponta a decis în guvern, în luna aprilie, ca această
autostradă să nu mai fie în responsabilitatea ministrului delegat Dan Şova, ci să
treacă la ministrul transporturilor, domnul Fenechiu, pentru ca acesta să-i poată
aplica minunatele soluţii de finanţare despre care tot striga în gura mare că le
are.
Acum, din gura actualului ministru al
transporturilor, coleg de partid cu domnul Fenechiu, constatăm că domnului
ministru de Iaşi aşa de mult i-a păsat de proiectul vieţii, încât nu i-a ajuns mai mult de jumătate din
mandatul domniei sale pentru a face minimul gest birocratic de a prelua proiectul, măcar
scriptic, la ministerul condus de domnia sa.
Un proces-verbal de o pagină, procedură cerută de
lege, prin care Dan Şova semnează că a
predat, iar Relu Fenechiu că a primit responsabilitatea legală de a derula
proiectul autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş, aşa cum a decis guvernul.
Era condiţia de plecare pentru a putea începe
orice mărunt demers sau finanţare în progresul proiectului, la nivelul
ministerului transporturilor.
În lipsa acestui banal proces-verbal, toată lumea
a ajuns să ridice din umeri (de la unii proiectul parcă a plecat, iar la
ceilalţi parcă nu a ajuns...) iar autostrada noastră a rămas jumătate de an înţepenită
între scaune capitonate.
Ce să-l mai întrebăm pe domnul Fenechiu, în
aceste condiţii, despre alocări de fonduri pe care nu le-a făcut, sau despre orice
alt progres al proiectului în timpul mandatului domniei sale...
Trecut înapoi în băncile parlamentului şi aflat
în creştere de viteză pe toboganul propriei cariere politice, iată că domnul
Fenechiu se pregăteşte de un fel de
grevă parlamentară de protest, împotriva propriului guvern, cu prilejul
dezbaterii bugetului pe 2014.
În timp ce primarul Iaşului, Gheorghe Nichita,
adoptă calea firească a unui lider politic regional (discuţie de jumătate de
oră cu premierul României, cu proiectele Iaşului pe masă, obţinând soluţii
punctuale şi concrete inclusiv pentru progresul proiectului autostrăzii în anul
viitor) domnul Fenechiu intră într-o luptă de imagine cu propriul guvern,
ameninţând cu ... susţinerea prin grevă parlamentară a acestuia!
Pentru omul de pe stradă poate că această
abordare pare eroică, sau măcar curajoasă.
Pentru cei care ştim regulile jocului însă, acest
comportament este un fel de „Oajdea Reloaded” putându-ne aştepta
de acum înainte la demonstraţii de cartier, sau la Mironeasa, împotriva
propriului guvern, cerşind publicului câteva voturi naive în plus.
Aceasta este o veritabilă panaramă instituţională
– să fii în opoziţie la propria putere, acuzând guvernul tău că nu face exact
ceea ce tu însuţi trebuia să faci din acelaşi guvern şi nu ai făcut.
Ceea ce mă frapează cel mai mult la această
panaramă, este că exploatează buna credinţă a corpului parlamentarilor PSD de
Iaşi, care se văd păcăliţi pe faţă.
După ce au semnat în comun şi cu bună credinţă
două amendamente (Aeroportul şi Autostrada) având deplina calitate de
iniţiatori în comun, parlamentarii PSD de Iaşi se trezesc remorcă la aşa-zisul de-acum „amendament Fenechiu”, culmea - şi cu banderolă mediatică de grevişti
involuntari la braţ, împotriva propriului guvern, fără a le fi trecut vreodată
prin cap asemenea demers contraproductiv.
În fapt, parlamentarii PSD de Iaşi sunt alături
liderului lor, Gheorghe Nichita, susţinând politic soluţiile constructive şi
eficiente negociate de acesta cu premierul.
În plan mediatic însă, publicul larg vede o
imagine dublă, cu breaking news de la tribunal, pe de o parte, şi cu
parlamentarii PSD de Iaşi, pe de altă parte, care par a fi în spatele
haiducului, în luptă cu propriul guvern, întrucât au semnat un amendament care
acuma este fluturat de domnul Fenechiu într-un alt context, diferit de cel
iniţial.
Este limpede pentru mine, dacă până acum acţiunea
politică a domnului Fenechiu, în privinţa autostrăzii, a fost o butaforie de
carton, practic goală de conţinut, în prezent aceasta capătă accente hazlii,
dar şi contraproductive.
Domnul Relu face grevă, pentru ca Parlamentul să
dea bani la Transporturi, pentru o autostradă care a rămas atârnată în cui la
alt minister, deoarece domnia sa nu şi-a găsit o jumătate de oră în jumătate de
an, ca să o aducă în şifonierul de proiecte al propriului minister...
Pe parlamentarii PSD de Iaşi îi sfătuiesc să fie de-acum înainte grijulii cu propria imagine când mai primesc solicitări de acţiune comună cu
domnul Fenechiu. Nu de alta, dar să nu se trezească co-autori la cine ştie ce
altă ispravă decât cea pentru care, cu bună credinţă, şi-au dat girul.
Cât despre domnul Fenechiu, nu sunt eu în măsură să-i
dau sfaturi şi nici nu mă animă vreo astfel de dorinţă.
Pot doar să-mi amintesc de sfaturile pe care un
veteran politician din Iaşi mi le-a dat când am plecat eu însumi senator, în
2004: „Suişurile şi coborâşurile fac parte din viaţă. Distanţa de la prinţ la
cerşetor, în politică, poate fi uneori foarte mică. Şi, dacă tot ai pornit pe
tobogan la vale, nu fă mişcări bruşte, pentru că va creşte exponenţial viteza!”
Nu m-aş mira dacă, în săptămânile imediat
următoare, domnul Fenechiu va descoperi că cea mai rapidă soluţie pentru o
legătură sigură a moldovenilor cu Vestul este pe traseul Iaşi – Roman – Bacău –
Braşov – Lumea Largă.
Şi, bineînţeles, va răcni din răsputeri că a
descoperit America...